Traficul de minori constituie o problemă majoră a țării și a societății. La momentul actual, este a doua cea mai profitabilă afacere ilegală după traficul de droguri, devansând traficul de arme. Unul dintre motivele pentru care este o afacere profitabilă este că, spre deosebire de droguri, o persoană poate fi revândută. O statistică dură arată că cele mai multe victime ale traficului de persoane din Europa provin din România. Gazeta de Cluj vă prezintă câte cazuri de trafic de persoane au fost instrumentate de la aderarea României în Uniunea Europeană.
Text:
Potrivit Ministrului Justiției, Ana Birchall, ”în perioada 2007-2018 au fost soluționate 4.802 dosare având ca obiect infracțiunea de trafic de persoane. Dintre acestea, în 4 dosare s-au dispus soluții de netrimitere în judecată ca urmare a intervenirii termenului de prescripție.
În perioada 2007-2018 au fost soluționate 2.694 dosare având ca obiect infracțiunea de trafic de minori. Dintre acestea, în 3 dosare s-au dispus soluții de netrimitere în judecată ca urmare a intervenirii termenului de prescripție”.
Cazurile de trafic de persoane, în scădere
Totuși, cazurile de trafic de persoane sunt în scădere, arată un raport al Ambasadei SUA în România din anul 2018. Spre exemplu, în anul 2017 autoritățile române au anchetat 675 noi cazuri, număr în scădere față de 865 și 058 în 2016 și respectiv în 2015.
Procurorii au prelucrat 481 de cazuri de acuzaţii de trafic de persoane în 2017 faţă de 552 în 2016. În 51 (12%) dintre acestea s-a început urmărirea penală pentru proxenetism, viol, acte sexuale cu minori şi fraudă, comparativ cu 416 (75%) în 2016, ceea ce indică o creştere semnificativă a utilizării legii împotriva traficului de persoane versus infracţiuni mai puţin grave soldate cu pedepse mai blânde.
Procurorii au pus sub urmărire penală 362 de suspecţi de trafic de persoane în 2017, comparativ cu 358 în 2016 şi 480 în 2015. Instanţele au condamnat 222 de traficanţi în 2017, număr în scădere faţă de 472 în 2016 şi 331 în 2015. 55 de traficanţi (25%) au primit pedepse cu suspendare, faţă de 22% în 2016. Restul traficanţilor au primit pedepse cu închisoarea între 1 şi 10 ani.
Autorităţile nu au raportat valoarea amenzilor oferite traficanţilor condamnaţi în 2017, comparativ cu cei circa 200.000 lei (51.550 de dolari) în 2016. Autorităţile au participat în 43 de echipe de anchetatori cu mai mulţi omologi europeni, faţă de 21 în 2016.
Autorităţile au extrădat 44 de traficanţi în alte ţări europene pentru ca aceştia să-şi execute sentinţele. Autorităţile nu au raportat cazuri de anchetare, punere sub urmărire penală sau condamnare a unor funcţionari pentru complicitate la trafic de persoane.
Traficul de persoane în județul Cluj
Ultima statistică a Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane arată că cele mai multe victime ale traficului de persoane din Europa provin din România.
Potrivit statisticilor, pe primele locuri în privinţa judeţelor de unde se trag victimele traficului de persoane înregistrate în anul 2015 se numără Timiş (50 de cazuri), Ialomiţa (49 de cazuri), Mureş (47 de cazuri), iar pe ultimele locuri sunt judeţe precum Harghita (2 cazuri), Satu-Mare (2 cazuri) şi Maramureş (4 cazuri). Clujul se situează pe listă pe locul 19, cu un număr total de 21 de cazuri înregistrate. Numărul cazurilor a crescut faţă de 2014, când se înregistrau 6 cazuri.
Printre cele mai utilizate metode de racolare a victimelor se numără ofertele de locuri de muncă în străinătate şi în ţară. Cu toate acestea, specialiştii au observat că mai nou victimele sunt racolate direct de pe Facebook, însă infractorii îşi diversifică metodele pe zi ce trece şi ţin pasul cu tehnologia. Astfel, tot mai mulţi copii care intră pe reţelele de socializare cad victime pedofililor şi proxeneţilor.
Unul dintre cele mai mediatizate cazuri din Cluj este cel în care DJ Boroş, pe numele său real Bogdan Mihai Pop a fost arestat în 2016, după ce procurorii DIICOT l-au acuzat de trafic de minori şi pornografie infantilă. Ancheta arată că DJ Boroş îşi găsea victimele pe Facebook şi inclusiv la concertele susţinute în şcolile generale unde învățau fetele.
Cel mai recent caz din Cluj datează din aprilie 2019, când DIICOT Cluj au arestat doi bărbați, fiind acuzați că își drogau victimele, iar mai apoi le obligau să se prostitueze. Perchezițiile au fost făcute la domiciliile lui Sorin Cincă și Andrei Dinu din Cluj și din București.
”Polițiștii specializați în combaterea criminalității organizate din Cluj-Napoca, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T. – S.T. Cluj, au efectuat două percheziţii domiciliare în Bucureşti şi Cluj-Napoca, la locuinţele a două persoane bănuite de trafic de persoane, proxenetism, trafic de droguri de risc, acces ilegal la un sistem informatic şi alterare a integrităţii datelor informatice”, susțin polițiștii
Ambii bărbați se află în prezent în arest preventiv.
Citeste si Mascații au descins în forță – Percheziții la persoane care se ocupau cu traficul de minori.
