Ministerul Transporturilor se pregătește să toace câteva milioane de lei pe proiectul trenului de mare viteză Constanța – Cluj Napoca – Budapesta. În primăvara anului trecut, se anunța că termenul de construcție este de 4 ani!
Costul estimat este de 120 milioane de euro (142 milioane de euro cu TVA). Linia ar urma să conecteze Portul Constanța de rețeaua europeană de căi ferate rapide, via Budapesta, iar în varianta construirii pe un aliniament complet nou, viitoarea linie va costa 17 miliarde de euro, arăta anul trecut Ministerul Transporturilor, acesta fiind cel mai scump proiect de infrastructură realizat în țara noastră.
În prezent, în România nu există linii de cale ferată pe care trenurile pot atinge 200 km/h și, probabil, nici nu vor exista mai devreme de 20 de ani, potrivit Asociației Pro Infrastructură. Discuții pentru construirea unei linii pe care să circule trenurile de mare viteză, celebrele TGV-uri, au apărut încă din 2007, când se vorbea despre construirea unei conexiuni între Cluj Napoca și Budapesta.
În urma unei analize preliminare realizate de către experții Ministerului Transporturilor și Infrastructurii au rezultat două potențiale abordări:
a. Un aliniament sustenabil din punct de vedere economic și social pentru dezvoltarea unei căi ferate de mare viteză/viteza sporită poate fi: București – Pitești – Curtea de Argeș – Sibiu – Mediaș – (Tg. Mureș) – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – Episcopia Bihor. Această soluție ar urma să fie validată de rezultatele studiului de fezabilitate. Lungimea căii ferate de mare viteză ar fi de aproximativ 590 km și ar urma să aibă un cost estimat de 25 – 30 milioane de euro/km (ceea ce ar conduce la un cost estimat al investiției de aproximativ 17 miliarde de euro).
b. Un aliniament hibrid ce include secțiuni modernizate la nivelul 160 km/h pentru o parte a traseului (traversări montane, culoare existente), respectiv aliniament nou cu viteză de peste 200 km/h în funcție de aspectele geografice și cele de rentabilitate economică pe anumite porțiuni ale traseului. O astfel de abordare presupune valorificarea unor investiții deja realizate, în curs de realizate sau în faza de proiect de proiecte de modernizare. Astfel traversarea montană s-ar putea realiza pe un traseu comun HSR – cale ferată convențională (ex. Câmpina – Predeal – Brașov) dacă se va alege o soluție de aliniament cu tunel și geometrii în plan și profil (declivități mici și raze de curbură mari), caracteristice liniilor de mare viteză.
