Caz revoltător la Liceul Báthory din Cluj. „Nu aveți decât să-i traduceți!”

Un tată din Cluj-Napoca acuză conducerea Liceului Teoretic Báthory István că a transformat o simplă întrunire școlară într-un spectacol al umilinței și discriminării, ignorând drepturile legale ale părinților și bazând acuzații împotriva fiului său exclusiv pe presupuneri. Plângerea transmisă Inspectoratului Școlar Județean Cluj scoate la iveală detalii tulburătoare despre un sistem educațional în care comunicarea, legalitatea și respectul par opționale.

Directoarea refuză comunicarea în limba română, deși unul dintre părinți nu înțelege limba maghiară.

Cazul semnalat de Kiss Lóránd, părintele unui elev de clasa a VI-a, scoate la lumină o serie de practici greu de justificat într-o instituție de învățământ public. Totul a început cu o întrunire organizată de conducerea Liceului Teoretic Báthory István pe 27 martie 2025, întrunire la care au fost convocați părinții și elevul în cauză, pentru a se discuta presupuse abateri disciplinare. Până aici, nimic ieșit din comun. Însă, potrivit relatărilor tatălui, întrunirea a degenerat rapid într-un exercițiu de autoritate abuzivă, desfășurat aproape integral în limba maghiară, în ciuda faptului că mama elevului nu înțelege această limbă.

Cererea expresă a părintelui de a se discuta în limba română – limba oficială a statului și limbă de circulație obligatorie în cadrul instituțiilor publice – a fost respinsă brutal de directoarea școlii, Schuller Hajnal, cu un simplu și tăios „Nu!!!”. Mai mult decât atât, directoarea a continuat să vorbească preponderent în maghiară și i-a transmis tatălui că, dacă soția sa nu înțelege, „nu are decât să-i traducă”.

Doamna director era pe deplin conștientă de faptul că soția domnului Kiss nu cunoaște limba maghiară, aspect pe care l-a aflat încă de la primele interacțiuni cu aceasta și pe care nu l-a luat în considerare în deciziile și comunicările ulterioare.

Părintele, mustrat pentru că a îndrăznit să scrie în timpul ședinței

De aici, umilința a luat proporții: părintelui i s-a interzis, într-o formă nemaiîntâlnită, să-și ia notițe în timpul ședinței, fiind avertizat în mod autoritar că pentru asta ar trebui „să ceară permisiunea”. Ședința, care ar fi trebuit să ofere un cadru de dialog echilibrat și respectuos între părți, s-a transformat într-un monolog al autorității, cu reguli inventate pe loc și o atitudine de superioritate afișată ostentativ. În paralel, o persoană din secretariat, neautorizată oficial pentru traducere, a preluat rolul de interpret pentru mama elevului, gest care ridică serioase semne de întrebare privind respectarea normelor administrative și a dreptului la o participare egală.

Tabla inteligentă și acuzațiile „pe auzite”

Elevul acuzat de sabotaj digital pe baza unor presupuneri și filmări neconcludente

Însă lucrurile nu s-au oprit aici. În cadrul ședinței, au fost prezentate trei „capete de acuzare” împotriva elevului Kiss Mark, toate bazate pe fapte minore și interpretări subiective. Prima acuzație privea o presupusă manipulare a tablei inteligente în timpul unei ore de engleză, acuzație care a oscilat de la „folosirea telefonului” (care era depozitat într-un compartiment special pentru acestea ) la „comenzi date de pe un smartwatch”. În realitate, filmările solicitate ulterior de părinte arată că mai mulți elevi s-au jucat cu telecomanda tablei, fără ca profesoara să reacționeze în vreun fel. Chiar și așa, directoarea a susținut că „e suficient” pentru a considera incidentul grav.

Tastatura „distrusă” fără martori oculari

Profesoara recunoaște că nu l-a văzut pe elev făcând nimic, dar tot îl consideră vinovat.

A doua acuzație se referea la presupusa „dezmembrare” a unei tastaturi în ora de informatică. Într-o discuție oficială ulterioară, cu proces-verbal, însăși profesoara a recunoscut că nu l-a văzut pe elev făcând nimic, ci doar „a dedus” din context. Mai mult, s-a dovedit că tastele lipseau de mult timp, iar Mark doar le strânsese în palmă de teamă să nu fie acuzat pe nedrept. Totuși, în ședința disciplinară, cazul a fost tratat ca o vinovăție certă, iar părintele care a îndrăznit să pună întrebări pertinente a fost întâmpinat cu replici acide de genul „Nu e treaba dumneavoastră!”.

„Avea penar, deci a desenat!”

Elevul acuzat de un desen invizibil, de o persoană care nu l-a văzut și nu l-a auzit

A treia și cea mai absurdă acuzație îl viza pe elevul Kiss Mark pentru că ar fi desenat pe jos, în curtea școlii, cu un marker pe care… nu-l avea. Totul s-a bazat pe afirmația unei învățătoare care nici măcar nu a văzut desenul, dar a presupus că Mark e vinovat pentru că avea un penar.

Când ipotezele țin loc de dovezi

Toate cele trei acuzații sunt construite pe presupuneri, deducții și contradicții

De menționat că învățătoarea Bugár Emese era și membră a comisiei de disciplină, ceea ce adaugă un plus de gravitate asupra modului în care au fost gestionate acuzațiile. Părintele a cerut acces la înregistrările video din curtea școlii pentru a verifica veridicitatea celor relatate, însă până în prezent cererea lui, înregistrată oficial pe 25 martie, nu a primit niciun răspuns, deși legea prevede un termen de maximum 2 zile pentru punerea la dispoziție a acestor înregistrări.

Comisia de disciplină sau tribunal al umilinței?

Ședința se transformă într-o judecată informală, cu acuzații personale și replici jignitoare

În încheierea ședinței, părintelui i s-a mai aplicat o lovitură morală: un membru al comisiei, reprezentantul Asociației părinților, s-a lansat într-un discurs personal împotriva sa, acuzându-l de „lipsă de respect” și minimalizând toate încălcările de procedură comise de conducerea școlii. Ironia este că tocmai cei care au refuzat să respecte legea, să asigure comunicarea în limba oficială și să permită participarea deplină a ambilor părinți, au pretins la final o recunoaștere a „respectului” pe care l-ar fi manifestat pe parcursul ședinței.

Plângerea adresată ISJ Cluj solicită intervenția urgentă a autorităților și sancționarea celor responsabili.

Prin această plângere, tatăl cere Inspectoratului Școlar Județean să investigheze în detaliu toate faptele expuse: încălcarea obligației de a comunica în limba română, interzicerea ilegală a luării de notițe, folosirea unor dovezi neconcludente pentru acuzarea elevului, nerespectarea termenului legal de punere la dispoziție a înregistrărilor video, precum și atitudinea abuzivă generalizată a conducerii școlii.

În fond, cazul Kiss Mark este despre mai mult decât o simplă dispută între părinți și profesori: este despre cum o instituție educațională poate devia periculos de la misiunea sa, atunci când confundă autoritatea cu autoritarismul, iar legea cu bunul plac.

Gazeta de Cluj a încercat să contacteze directoarea liceului să ia un punct de vedere în legătură cu acest caz însă aceasta nu ne-a răspuns la telefon.

Pentru moment, Inspectoratul Școlar nu a emis niciun punct de vedere oficial privind acest caz. Dar întrebarea care rămâne în aer e simplă: câți alți părinți și elevi au fost tratați astfel, în liniște, în absența unei plângeri scrise?

Citește și: CNA pregătește cenzura oficială în România. Guvernul vrea să controleze tot ce vezi, auzi și spui