Alexandru Cordoș, senatorul PSD Cluj acuzat de DNA de fapte de corupție era vizat de anul trecut de procurori. Finul său, Valentin Tătar, fost comisar al DNA, a fost chiar condamnat cu amânarea executării pentru că ar fi dat date din trei dosare penale, dintre care unul pentru nașul său. Cordoș avea o pilă în ”sânul” DNA, însă ”famiglia” lui a continua să se facă că nu cunoaște legea chiar și după plecarea acestuia. Întrebarea de pe buzele tuturor este următoarea: cum se poate să știi că ești filat de DNA și să faci alte fapte penale?
Dosarele ”în aer” ale DNA Cluj, ascunse publicului
Cele trei dosare penale sifonate de Valentin Tătar de pe vremea când acesta era comisar al DNA au rămas în aer. Presa nu a avut acces la motivarea Tribunalului Cluj de acceptare a acordului de recunoaștere a vinovăției datorită faptului că dosarul s-a judecat cu ușile închise. Chiar la botezul nepotului lui Alexandru Cordoș a participat Valentin Tătar, dar acesta nu mai poate face nimic pentru el acum. Pentru că nu mai e la DNA. Gazeta de Cluj a solicitat Tribunalului Cluj să ne prezinte să studiem dosarul. La care culmea, DNA nu a făcut recurs. Este printre puținele cazuri în care DNA nu a făcut recurs. Vă dați seama că nici fostul comisar nu a făcut recurs, așa că a rămas definitivă și irevocabilă.
”La cererea dvs. înregistrată sub nr. 136/13.10.2014 referitoare la permisiunea studierii dosarului nr. 3835/117/2014 al Tribunalului Cluj, vă comunicăm următoarele:
- Aţi formulat cerere în scris, prin urmare, art. 8 alin. 5 din Legea nr. 544/2001, referitor la informaţiile de interes public solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă, nu este aplicabil. Art. 7 din aceeaşi lege prevede termenele de 10 sau 30 de zile de rezolvare a cererii, de la data solicitării scrise, în ipoteza în care este admisă şi 5 zile în ipoteza în care este respinsă.
Dosarele penale aflate în ”eternă” desfășurare
- Aşa cum în repetate rânduri s-a comunicat telefonic d-lui Tiberiu Hrihorciuc, la solicitările verbale ale acestuia, accesul mass-media la dosarul nr. 3835/117/2014 al Tribunalului Cluj nu a fost permis deoarece persoana inculpată a fost acuzată că a divulgat informaţii din 3 dosare de urmărire penală, dintre care 2 se află şi în acest moment în fază de urmărire penală, adică ancheta este în desfăşurare şi informaţii din aceasta există şi în dosarul solicitat. Actele normative care interzic accesul mass-media la astfel de dosare sunt următoarele:
-Art. 12 lit. e din Legea nr. 544/2001 „se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la alin. 1, respectiv la alin. 111, următoarele informaţii:… informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare.”
-În faza de judecată, şedinţa de judecată a fost nepublică în conformitate cu art. 352 alin. 3 din Codul de procedură penală care prevede că dacă judecarea în şedinţă publică ar putea aduce atingere unor interese de stat sau ale justiţiei instanţa poate declara şedinţă nepublică. Art. 92 alin. 9 din H CSM 387/22.09.2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti prevede „Dosarele privind cauzele care au fost sau sunt judecate în şedinţă secretă, cele privind adopţiile, precum şi cele privind autorizarea efectuării percheziţiilor şi confirmarea şi autorizarea interceptărilor şi înregistrărilor convorbirilor telefonice şi emiterea încheierilor privind soluţionarea solicitărilor de transmitere a datelor reţinute în baza Legii nr. 82/2012 pot fi consultate numai de către persoanele menţionate la alin. (2) teza finală, în condiţiile legii (n.n. avocaţii, părţile sau reprezentanţii părţilor, experţii şi interpreţii desemnaţi în cauză)”
-Art. 38 alin. 2 coroborat cu art. 36 teza II din Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media prevăd: „Refuzul consultării dosarului poate fi justificat de excepţiile menţionate în articolul 36.” Art. 36 teza finală „Dreptul la liberul acces la informaţii de interes public poate fi restrâns şi atunci când, în împrejurări speciale, instanţa apreciază că publicitatea ar fi de natură să aducă atingere înfăptuirii justiţiei”. Facem precizarea că instanţa de judecată a considerat acest lucru atunci când a declarat şedinţa de judecată nepublică pe tot parcursul procesului, iar paragraful ce cuprinde aceste texte poartă denumirea de „reguli privind solicitările scrise ale mass-media referitoare la informaţiile de interes public ce rezultă din activitatea de judecată în procesul penal”
-Potrivit art. 80 din H CSM nr. 387/22.09.2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti „purtătorul de cuvânt al instanţei are dreptul de a consulta documentele sau dosarele aflate la instanţă, având obligaţia de a respecta secretul de serviciu şi de a proteja informaţiile confidenţiale de care ia cunoştinţă.””Dreptul la liberul acces la informaţii de interes public poate fi restrâns şi atunci când, în împrejurări speciale, instanţa apreciază că publicitatea ar fi de natură să aducă atingere înfăptuirii justiţiei.” Facem precizarea că acest text de lege nu se referă la faza procesuală în care se află dosarul.
În concluzie, refuzăm permisiunea accesului mass-media la dosarul anterior menţionat, din motivele explicitate”, se arată în răspunsul din luna noiembrie 2014 a judecătorului Simona Trestian, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj.
Cum a admis Tribunalul Cluj acordul
Judecătorii de la Tribunalul Cluj au acceptate recunoașterea vinovăției lui Valentin Tătar. Decizia a rămas definitivă și irevocabilă după ce nimeni nu a declarat recurs.
”Admite acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie cu inculpatul Valentin Tătar, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, prevăzută de art. 12 lit. b din L. 78/2000, folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii prev. de art. 12 lit. b din L. 78/2000 şi tentativă la folosirea de informaţi ce nu sunt destinate publicităţii prev. de art. 32 al. 1 din Cod Penal, obiect al cauzei penale nr. 578/P/2014. În baza art. 83 alin. 1 Cod Penal, amână aplicarea pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare pe un termen de supraveghere stabilit în condiţiile art. 82 Cod Penal, de 2 ani, care curge de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. În baza art. 85 alin. 1 Cod Penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În baza art. 86 alin. 1 Cod Penal, dispune ca pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. 1 lit. c) – e) să fie comunicate de către inculpat Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj. În baza art. 404 alin. 3 Cod Penal atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere impuse şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere. În baza art. 274 alin. 1 Cod de Procedură Penală obligă pe inculpat la plata sumei de 800 lei reprezentând cheltuieli judiciare în favoarea statului. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Serviciul Teritorial Cluj şi cu inculpatul T V. Pronunţată în şedinţa publică, azi, 18.09.2014, în lipsa participanţilor.
Document: Hotărâre 631/2014 18.09.2014”, se arată în dispozitivul Tribunalului Cluj.
