Cazul Monis este o pata neagra pentru justitia clujeana. Tribunalul Cluj l-a achitat pe unul dintre inculpati. Doar unul dintre cei acuzati de trafic de persoane si constituire de grup infractional a fost condamnat la închisoare cu executare. Tribunalul Cluj i-a achitat pe toti de savârsirea infractiunii de constituire, conducere, aderare si sprijinire de grup infractional organizat.

Modalitatea prin care se face justitie în România este una extrem de ciudata, mai ales când vine vorba de cazuri în care sunt implicate nume „mari”. Astfel, un proces „reusit” începe cu o arestare în forta, cu mascati si cu multa presa. Stirea apare imediat pe toate posturile de televiziune, la radiouri si în toata presa scrisa. Opinia publica reactioneaza imediat si pune „stampila” cu „vinovat” pe fruntea inculpatilor. Si cum realitatea a demonstrat de atâtea ori, în cele mai multe cazuri, magistratii aresteaza, cu mare tam tam si apoi se trezesc ca dosarul este incomplet, ca nu au suficiente probe si ca judecatorii sunt nevoiti sa-i achite pe arestati. Cauza principala: procurorii nu si-au facut datoria. Totusi, de multe ori acest lucru nu mai conteaza, inculpatul, dupa câteva luni de puscarie, se trezeste cu afacerile ruinate, cu imaginea la pamânt, …dar în libertate.

 

Grup infractional imaginar?

O asemenea situatie se poate observa clar în cadrul „Cazului Moni’s”. La începutul anului trecut, Adrian Goga, patronul clubului de noapte din cartierul Marasti împreuna cu fratele acestuia Radu Goga si cu doi oameni de ordine de la clubul Monis au fost arestati pentru trafic de persoane, inclusiv minore, si constituirea unui grup infractional organizat. Dupa un an de judecata, Radu Goga a fost achitat, fratele acestuia a primit 4 ani si sase luni cu executare, iar cei doi oameni de ordine au primit pedepse cu suspendare. Problema este ca acest dosar seamana izbitor cu alte multe dosare care i-au avut în prim plan pe magistratii, nu tocmai corecti. Astfel, dosarul Monis a fost instrumentat de catre seful DIICOT Cluj, Mircea Hrudei, împreuna cu Daciana Deritei, aceasta din urma fiind cea care a semnat rechizitoriul în acest caz. Dosarul cu pricina poarta marca inconfundabila a celebrului de pe acum tandem DIICOT Cluj: arestari cu mascati, presa multa, iar la final, eroare, din patru inculpati, numai unul va sta la „racoare”, si acela nu foarte mult. Mai mult decât atât Radu Goga, fratele patronului de la Monis paseste în societate ca om fara antecedente penale, instanta clujeana achitându-l de toate acuzatiile care s-au formulat împotriva sa, asta chiar daca acesta a stat nu mai putin de noua luni în arest preventiv. Mai mult decât atât, Tribunalul Cluj i-a achitat pe toti cei patru inculpati pentru savârsirea infractiunii de conducere, constituire, aderare si sprijinire a unui grup infractional organizat, inculpatii fiind acuzati doar de trafic de persoane. Problema cea mai mare este cea referitoare la situatia lui Radu Goga. Acesta nu avea nicio legatura cu societatea care administra clubul Monis, acest lucru fiind probat prin declaratiile martorilor si a partilor implicat în dosar, chair si asa, el a fost „introdus” în dosar, foarte probabil numai pentru ca infractiunea de constituire de grup infractionala sa existe, potrivit aparatorului lui Radu Goga. Faptul ca Radu Goga nu avea nicio legatura cu Monis a fost demonstrata de declaratiile mai multor martori. Acestia au declarat în fata instantei ca Radu Goga mergea rar pe la sediul Monis, nu se implica în nici un fel în activitatile desfasurate în cadrul clubului si nu a avut incidente cu felele angajate acolo. Chiar si asa, el a fost tinut noua luni în arest preventiv.

      

Abuz marca DIICOT

Pe lânga toate acestea, Radu Goga a reclamat faptul ca procurori clujeni au comis abuzuri la adresa sa, atât în timpul urmariri penale cât si dupa ce a fost achitat de catre Tribunalul Cluj. Goga a trimis o plângere penala în care denunta faptul ca procurorii de la Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie care au instrumentat cazul Monis ar fi comis abuzuri atât asupra sa cât si asupra celorlalti inculpati în acest dosar. În încheierea penala data de catre judecatorul de caz, se specifica negru pe alb faptul ca inculpatii si societatea SC MIC MONIS SRL vor primi toate bunurile confiscate de catre organele de ancheta, exceptie facând 231.700 RON, bani apartinând lui Goga Adrian. Instanta a prevazut ca acesti bani vor fi confiscati, considerând ca au fost obtinuti din activitatea infractionala. Chiar daca Tribunalul Cluj a dispus catre DIICOT sa returneze bunurile inculpatilor în cel mai scurt timp posibil, Goga Radu afirma ca magistratii nu i-au returnat decât o parte insignifianta din bunurile pe care acesta le detinea. Restul bunurilor fiind înca sechestrat în sala de sport a BCCO Cluj-Napoca.  

Pata neagra

Dosarul Monis apare ca o noua pata neagra pe imaginea si asa sifonata a justitiei românesti. Este destul de greu de înteles cum o persoana, considerata vinovata de catre procurori, a fost tinuta timp de noua luni dupa gratii, iar mai apoi instanta l-a achitat repunându-l în toate drepturile. Acest dosar este asemanator cu toate celelate în care magistratii întâi aresteaza si apoi cauta dovezi, mentinerea în arest preventiv a lui Radu Goga semanând izbitor cu un alt caz prezentat în Gazeta de Cluj. Reporterii Gazetei v-au prezentat cazul unul clujean care a stat dupa gratii timp de noua luni, în conditiile în care procurorii nu aveau nici un act care sa demonstreze vinovatia inculpatului. Si cum era si normal, toate instantele i-au dat câstig de cauza acestuia. Respectivul dosar a fost instrumentat de catre Daciana Deritei, aceeasi persoana care a semnat rechizitoriul în cazul Monis. Problema este ca la fel ca în cazul clujeanului tinut noua luni în arest preventiv, si în cazul Monis, procurorii responsabili de arestarea nejustificata a lui Radu Goga si de mentinerea acestuia în stare de arest preventiv timp de noua luni, nu vor pati nimic. Mai mult decât atât, daca acesta va actiona statul român la CEDO si foarte probabil va câstiga, banii care i se vor plati acestuia vor fi platiti, evident, din buzunarul contribuabilului. Chiar daca în momentul de fata, exista un act normativ care prevede faptul ca magistratii pot fi obligati sa plateasca contravaloarea banilor acordati de catre CEDO „victimelor” acestora, pâna în momentul de fata nici un magistrat nu a fost sanctionat. Asta în conditiile în care România este a doua tara din Europa ca numar de procese la CEDO.

Augustin Stanciu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here