CCR dezbate sesizările PNL, USR şi ÎCCJ referitoare la Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea privind organizarea judiciară şi Legea privind organizarea şi funcţionarea CSM. Este a două oară când legile justiţiei sunt contestate la CCR.
„Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, obiecţie formulată de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, obiecţie formulată de un număr de 89 deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România. Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, obiecţie formulată de un număr de 89 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România. Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, obiecţie formulată de un număr de 89 deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România”, se arată pe site-ul Curţii Constituţionale.
Pe 29 martie, PNL si USR au atacat din nou, la CCR, legile Justiţiei. Deputatul PNL Gabriel Andronache preciza că au identificat nu mai putin de 37 de motive de neconstituţionalitate, informează cotidianul.ro.
„Am depus la Secretariatul general al Camerei Deputaţilor sesizările pe reglementările reexaminate cu privire la legile justiţiei. Am sesizat din nou CCR, pentru că, în mod evident, ceea ce au făcut colegii din majoritatea parlamentară, respectiv cei de la PSD-ALDE-UDMR, în procedura de reexaminare, nu are nicio legătură cu ceea ce a scris CCR în cele trei decizii. Am constatat nu mai puţin de 37 de motive de neconstituţionalitate. La Legea 303/2004 am invocat 22 de motive de neconstituţionalitate, la Legea 317/2004 – nouă astfel de motive, iar în cazul Legii 304 am identifiat nu mai puţin de şase motive de neconstituţionalitate. Plecând de la chestiuni care ţin de modul în care au fost adoptate aceste reglementări. Vă reamintesc, rapoartele au venit la plen atât la Camera Deputaţilor, cât şi la Senat, în ziua în care au fost adoptate va reamintesc că în plenul Senatului a fost introdus în Legea 303 un amendament care a fost denumit de majoritatea parlamentară de corelare tehnico-legislativă, când el, practic, a modificat definiţia erorii judiciare”, a declarat deputatul PNL Gabriel Andronache.
„Inadmisibil, din punctul nostru de vedere, ca aşa ceva să se întâmple în procedura parlamentară. Există totodată motive care se referă la conţinutul acestor modificări şi care fac în continuare reglementările în cauză toxice pentru sistemul de justiţie din România. Ca atare, avem speranţe mari că reglementările vor fi din nou declarate neconstituţionale şi vor reveni în procedură legislativă”, a spus liberalul.
În replică, preşedintele PSD Liviu Dragnea a criticat dur acţiunea PNL şi USR care au contestat din nou la Curtea Constituţională legile justiţiei, spunând că aceste formaţiuni susţin statul paralel şi vor ca abuzurile să continue.
„Grupare de partide care susţin statul paralel, ca abuzurile să continue, ca lumea tenebrelor, pe care o vedem toţi azi, să continue. Noi vorbim de un pachet de legi adoptat prin procedură parlamentară, au fost atacate la CCR, cu câteva excepţii la unele articole, au fost declarate constituţionale, acum vor analiza din nou. Acest film, disperare, se va încheia pentru că nu pot bloca mersul democraţiei, legile ajung la preşedinte, dacă dânsul vrea să le întoarcă la Parlament, acele legi vor intra până la urmă în vigoare”, a declarat Liviu Dragnea, pe 29 martie, la Focşani.
„În fiecare zi ies la iveală abuzuri şi tot mai mulţi prind curaj şi ce se întâmplă chiar azi în anumite instituţii, nu a contat ce a ieşit la iveală de la Ploieşti, acei procurori nu sunt deranjaţi, dar nu a contat că se pare că sunt aceleaşi practici la Bucureşti” , a spus Dragnea.
Tot pe 29 martie, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au constituit în Secţii Unite, pentru a contesta la CCR Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
