CCR o spală de păcate pe Steluța Gustica Cătăniciu

Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, joi, obiecţia de neconstituţionalitate referitoare la modificarea Legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor publice. Printre “beneficiarii” acestui proiect se numără şi parlamentari clujeni. Astfel, în vizorul ANI s-a aflat în această perioadă şi deputatul Steluţa Cătăniciu (ALDE) care a fost acuzată de conflict de interese. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv că deputata ALDE Steluța Cătăniciu a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă, pe vremea când era consilier local în Cluj Napoca.

Citește și: Steluţa Gustica Cătăniciu, cel mai făţarnic politician din Cluj

Deputatul clujean Steluţa Gustica Cătăniciu, o pată neagră pe obrazul României

Deputatul clujean Steluţa Cătăniciu primeşte un şerveţel politic să se şteargă de incompatibilitate
CCR precizează, într-un comunicat, că a fost sesizată, în cadrul controlului anterior promulgării, cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor Legii pentru modificarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins ca neîntemeiată obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile legii criticate sunt constituţionale în raport cu criticile formulate”, se precizează în comunicat.

Conform aceleiaşi surse, obiecţia de neconstituţionalitate a vizat dispoziţiile legii care prevăd că „interdicţiile aplicate persoanelor care au avut calitatea de senator şi/sau deputat în oricare dintre mandatele cuprinse în perioada 2007 – 2013, (…) pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de Agenţia Naţională de Integritate şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în exercitarea oricăruia dintre mandatele de senator şi/sau deputat în perioada 2007 – 2013, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 219/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, încetează de drept”.

„În prealabil analizei sale, Curtea a constatat că legea criticată vizează, în mod exclusiv, materia extrapenală a conflictului de interese, neavând nicio incidenţă asupra hotărârilor judecătoreşti pronunţate în materie penală cu privire la infracţiunea de conflict de interese prevăzută de art. 2531 din Codul penal din 1969 sau art. 301 din noul Cod penal, după caz”, se arată în comunicatul CCR.

Curtea a statuat că legea criticată reglementează aspecte cu privire la efectele rapoartelor de evaluare ale ANI în domeniul de conflictelor de interese, drept pentru care se adoptă ca lege organică. Analizând parcursul legislativ al actului normativ, s-a constatat că a fost adoptat ca lege organică atât de Camera Deputaţilor, cât şi de Senat.

„Prin urmare, au fost respectate prevederile constituţionale ale art. 75 alin. (1) teza întâi din Constituţie referitoare la ordinea sesizării Camerelor şi art. 117 alin. (3) referitoare la natura legii. De altfel, atât Legea nr. 144/2007, cât şi Legea nr. 176/2010 au fost adoptate ca legi organice, în aceeaşi ordine a sesizării Camerelor Parlamentului, ceea ce denotă consecvenţa legiuitorului sub aspectul procedurilor parlamentare”, se menţionează în comunicat.

CCR a mai constatat că încetarea de drept a interdicţiei de a mai ocupa o funcţie publică aplicată deputatului sau senatorului pe o perioadă de trei ani nu anulează interdicţia, ci doar înlătură efectele acesteia pentru viitor.

„Interdicţiile ale căror efecte juridice, în mod obiectiv, s-au consumat în timp rămân valabile, subiectele de drept neputând invoca legea criticată pentru situaţii trecute. Ca atare, legea examinată se referă numai la acele interdicţii a căror efecte juridice continuă să se producă, urmând ca acestea să înceteze de drept, prin voinţa legiuitorului, de la data intrării în vigoare a legii”, argumentează instanţa constituţională.

CCR a mai reţinut că legea criticată nu pune în discuţie hotărârile judecătoreşti pronunţate în domeniul conflictului de interese „privit ca ilicit administrativ”.