Astăzi, Curtea Constituţională a României ar trebui să se pronunțe asupra sesizării lui Călin Popescu-Tăriceanu privind ancheta DNA legată de modul cum au fost adoptate în Guvern hotărârile referitoare la insula Belina, Tăriceanu cerând CCR să constate un conflict de natură constituţională între Parchet şi Guvern.
Decizia CCR a fost programată iniţial pentru 16 noiembrie însă Curtea şi-a mai acordat o săptămână pentru a analiza sesizarea. La şedinţa de săptămâna trecută a fost prezent şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, care a susţinut că aprecierea legalităţii unei hotărâri de guvern este de competenţa instanţei de contencios-administrativ, iar oportunitatea este de competenţa decidentului, nu a procurorilor DNA.
Un procuror DNA, prezent şi el la şedinţă, a declarat că o acceptare a conflictului constituţional, cerut de Călin Popescu Tăriceanu, echivalează cu o exonerare de răspundere penală a funcţionarilor publici cu rang înalt.
La finalul şedinţei, preşedintele Curţii, Valer Dorneanu, a anunţat că decizia va fi pronunţată pe 23 noiembrie. „Am amânat cauza pe 23 noiembrie pentru aprofundare. Nu se va repune pe rol, s-au amânat deliberările. N-am cerut niciun fel de explicaţii, nici informaţii suplimentare, pur şi simplu pentru o analiză mai aprofundată a datelor care sunt deja în dosar, inclusiv cu privire la punctele de vedere susţinute azi în şedinţă”, a spus Dorneanu.
Întrebat dacă practica judiciară existentă deja în materie poate constitui un factor important în decizia Curţii, preşedintele CCR a răspuns: „Noi ne luăm după Constituţie, după practica noastră. Nu eliminăm niciodată hotărârile pe care le dau instanţele judecătoreşti, dacă ele sunt necesare cauzei şi ne pot influenţa”.
Chestionat dacă decizia CCR în cazul OUG 13 poate fi considerată un precedent pentru cauza Belina, Dorneanu a precizat: „Nu poate fi considerată niciun precedent dacă ea nu are o relevanţă exactă. De la caz la caz, noi apreciem în ce măsură şi cât o decizie de-a noastră anterioară se potriveşte cu cauza pe care noi o analizăm acum”.
Pe 23 octombrie, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a depus la Curtea Constituţională o sesizare privind cercetările DNA legate de modul cum au fost adoptate în Guvern hotărârile referitoare la insula Belina.
”Preşedintele Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, a cerut astăzi Curţii Constituţionale a României să constate şi să soluţioneze conflictul juridic de natură constituţională între Guvernul României, pe de o parte şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de altă parte. Aşa cum se precizează în solicitarea către Curtea Constituţională a României, conflictul juridic a intervenit ca urmare a cercetării penale a Direcţiei Naţionale Anticorupţiei asupra legalităţii Hotarârii Guvernului nr.858/2013, respectiv, a Hotărârii Guvernului nr.943/2013”, informa biroul de presă al Senatului.
Potrivit sesizării lui Tăriceanu, conflictul juridic de natură constituţională este generat de începerea urmăririi penale privind adoptarea unor hotărâri de Guvern. ”Or, potrivit celor statuate chiar de către Curtea Constituţională, adoptarea hotărârilor de Guvern dă expresie competenţei originare a Guvernului”, susţinea preşedintele Senatului.
Acesta a solicitat CCR să constate existenţa conflictului juridic între Ministerul Public şi Guvern şi, totodată, să constate că acest conflict are drept cauză faptul că DNA şi-a arogat competenţa de anchetare a oportunităţii şi legalităţii elaborării celor două hotărâri. O altă cerere a lui Tăriceanu căte CCR este ”să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanţele, împrejurările, oportunitatea şi legalitatea hotarârilor de Guvern.”
