Ce a dat şi ce a respins Curtea de Apel Cluj in cazul „fabricii de droguri” de la Gilau
Dupa ce fost condamnat la opt ani cu executare, Mihai Szekely, tanarul trimis in judecata pentru fabricarea substanţei „chill”, a fost trimis la puşcarie şi de catre instanţa de apel. Curtea de Apel Cluj, investita cu soluţionarea apelului a admis doar in parte motivele de apel invocate de catre aparatorii lui Mihai Szekely şi a respins motivele Parchetului, menţinand sentinţa Tribunalului Cluj. Chiar daca nu a schimbat sentinţa de fond, Curtea de Apel s-a pronunţat in sensul inlaturarii masurii confiscarii speciale a sumei de 80.000 de euro dispusa faţa de mama tanarului Mihai Szekely dar a menţinut starea de arest preventiv a acestuia.
Curtea a admis in parte apelurile
Chiar daca inca nu a fost facuta publica motivarea hotararii prin care Curtea de Apel Cluj a menţinut sentinţa Tribunalului Cluj prin care tanarul Mihai Szekely a fost condamnat la opt ani de inchisoare, Gazeta de Cluj a intrat in posesia unei copii dupa minuta deciziei penale cu numarul 143 din 16 august a acestui an. Conform documentului mai sus menţionat, judecatorii Curţii de Apel Cluj au admis, in parte, apelurile declarate de DIICOT Serviciul teritorial Cluj şi de catre parţile Szekely Mihai George şi mama sa Szekely Georgeta. Instanţa clujeana a admis doar parţial apelurile, pe cale de consecinţa a desfiinţat sentinţa penala a Tribunalului Cluj cu privire la incadrarea juridica data infracţiunii de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor de catre Szekely Mihai şi cu privire la greşita aplicare a art 17 din legea 143/2000 referitor la aplicarea circumstanţelor agravante. Rejudecand in aceste limite, judecatorii Curţii de Apel Cluj au menţinut condamnarea tanarului Mihai Szekely cu privire la savarşirea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc, deţinere de droguri pentru consum propriu şi deţinere de arma neletala, la ultima ajungandu-se in urma schimbarii incadrarii juridice din infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor prevazut de art. 279 al.1 din Codul Penal. In minuta deciziei se arata faptul ca la pedeapsa de opt ani de inchisoare aplicata lui Mihai Szekely s-a ajuns ca urmare a aplicarii articolului 33 din Codul Penal care reglementeaza concursul de infracţiuni, reţinand in acest sens pedeapsa cea mai grea de 7 ani de inchisoare şi 3 ani de interzicere a unor drepturi stabilita pentru traficul de droguri de mare risc, la care a adaugat un spor de un an de inchisoare. Din termenul cestei pedepse, instanţa a mai aratat faptul ca va fi scazuta perioada pe care Mihai Szekely a petrecut-o in arest, din data de 26 noiembrie 2010 şi pana la zi.
Curtea de decis ca banii nu au fost obţinuţi in urma traficului de droguri
Curtea de Apel Cluj s-a mai pronunţat şi cu privire la menţinerea masurii arestului preventiv asupra tanarului Mihai Szekely, in baza articolului 350 din Codul de Procedura Penala, considerand ca se impune menţinerea acestuia in arest. In noiembrie anula cesta se vor implini doi ani de cand acesta se afla in arest preventiv. In plus, instanţa s-a mai pronunţat şi cu privire la masura de siguranţa a confiscarii speciale dispusa faţa de mama inculpatului, Georgeta Szekely, in sensul inlaturarii acesteia. Prevazuta de Codul Penal, masura de siguranţa a confiscarii speciale consta in trecerea in patrimoniul statului a unor bunuri aparţinand persoanei care a savarşit infracţiunea, prevenindu-se astfel comiterea altei fapte penale. In speţa, pe fond s-a dispus confiscarea sumei de 80.000 de euro impotriva mamei tanarului Mihai Szekely, Georgeta Szekely, suma pe care Parchetul a considerat-o in mod eronat ca fiind obţinuta in urma traficului de droguri.
Ce au cerut aparatorii in faţa instanţei de apel
Fiind asistat de trei avocaţi, Mihai Szekely a cerut in faţa instantei de apel desfiinţarea sentinţei din faza de fond şi achitarea sa. Aparatorii acestuia au adus in acest sens mai multe argumente, cele mai importante fiind legate de momentul producerii presupusului trafic de droguri, situaţia fiind controversata datorita ieşirii substanţelor din legalitate. Avocatul Calin Budişan a aratat faptul ca inainte de momentul 15 februarie 2010, data la care substanţele pe care Mihai Szekely le deţinea in vederea fabricarii „chill”-ului nu erau ilegale, din acest considerent ne putand fi vorba despre un trafic de droguri in sensul Codului Penal şi a legilor speciale. Avocatul a mai aratat ca deşi substanţele au ieşit din legalitate, faptul ca Mihai Szekely le deţinea, fiind oricum mucegaite, nu poate sa atraga o condamnare pentru trafic de droguri, mult mai potrivita fiind acuzaţia de deţinere, infracţiune cu limite de pedeapsa mai mici.
Un alt subiect adus in atenţia instanţei de apel de catre avocaţii lui Mihai Szekely a fost legat de masura de siguranţa a confiscarii speciale luata impotriva tanarului şi familie sale, masura pe care aceştia o considera disproporţionata. Atat Calin Budişan cat şi avocatul Anatol Panzaru au aratat faptul ca producerea „chill”-ului nu necesita instrumente foarte sofisticate, era un procedeu empiric, din acest motiv confiscarea aparaturii cumparate in mod legat şi pe care in urma testelor nu s-a putut evidenţia ca ar fi produs vreodata pastile care sa conţina substanţe ilegale, nu se impune. In concret, este vorba despre aparatura de 22.200 de dolari cumparata şi depozitata ulterior in hala din Floreşti care nu a fost utilizata niciodata. Mai mult, avocaţii au cerut scaderea pragului sumei confiscate de 80.000 de euro, din moment ce suma respectiva nu a fost obţinuta in urma traficului de droguri. Avocaţii au cerut confiscarea speciala a sumei de 16.000 de lei, din care doar 12.000 de lei partea efectiva reprezentand profitul inregistrat de Mihai Szekely.
De cealalta parte, Parchetul a considerat ca pedeapsa aplicata de opt ani, şapte ani plus un an spor, nu este indestulatoare, cerand condamnarea tanarului la 16 ani de inchisoare cu executare. Curtea de Apel Cluj a decis respingerea ambelor apeluri declarate atat de inculpat cat şi de Ministerul Public, menţinand sentinţa Tribunalului Cluj. Avocatul Calin Budişan s-a aratat insa optimist, declarand pentru Gazeta de Cluj ca „ Mai avem o cale de atac, cea a recursului la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Credem ca Inalta Curte va schimba incadrarea juridica a faptei şi va decide achitarea lui Mihai Szekely sau va reduce pedeapsa.” De amintit este faptul ca tanarul se afla in arest de aproape doi ani.
Martorii au aratat ca Szekely nu vroia sa vanda „chill” dupa ce a devenit ilegal
Chiar daca a fost considerat şeful reţelei care producea drogul supranumit “chill”, exista declaraţii la dosar care arata faptul ca Mihai Szekely nu a dorit ca acesta sa ajunga pe piaţa, fiind doar experimental. Intr-o declaraţie data in faza de judecata la data de 4 mai 2011, dupa ce a fost condamnat cu suspendare pentru traficul de droguri, inculpatul devenit martor Ciupe Daniel arata judecatorului faptul ca el a fost cel care a vandut marfa şi ca Mihai Szekely nu a avut nimic de a face cu traficul efectiv.
“Dupa februarie 2010 am mai luat de la Mihai Szekely “chill” conţinand substanţa JVH018 cel puţin o data. La un moment dat inculpatul mi-a sugerat sa nu o dau mai departe insa a fost alegerea mea sa o vand. In luna ianuarie a anului 2010 achiziţionasem o cantitate mai importanta din aceasta substanţa cu care iniţial nu ştiam ce sa fac, apoi m-am hotarat totuşi sa o vand”, a declarat acesta judecatorilor. Este de amintit faptul ca la data de 15 februarie 2010 substanţele din care era facut „chill”-ul au devenit ilegale, astfel vanzarea acestuia devenind ilegala.
Sabin Ripan
