În ultima perioadă, o teorie a conspiraţiei şi mişcare originară din Statele Unite, numită QAnon, a început să apară tot mai des în ştirile din mass-media europeană, dar şi în persoană,la diverse proteste, inclusiv în Piaţa Victoriei, Bucureşti. Care este esenţa acestei mişcări şi cine ar putea să fie în spatele ei?

Ce este QAnon şi ce propovăduieşte?

QAnon este, în esenţă, o teorie a conspiraţiei care propovăduieşte existenţa unui grup de complotişti oculţi format din politicieni din Partidul Democrat, printre care Hillary Clinton şi Barack Obama, elite din Hollywood, oameni de afaceri, jurnalişti şi birocraţi cheie din aşa-numitul Deep State, care practică satanismul, pedofilia şi care încearcă să îşi păstreze şi să îşi perpetueze controlul asupra poporului american şi influenţa globală prin maşinaţii sofisticate, operate la scară largă. Mişcarea QAnon crede că Donald Trump este conştient de această ocultă şi duce o luptă acerbă alături de comunitatea militară de informaţii, în spatele cortinei, pentru a o demantela. Adepţii QAnon aşteaptă două evenimente cheie, Furtuna şi Marea Trezire, atunci când inamicii preşedintelui american vor fi arestaţi şi judecaţi aspru, respectiv când vasta majoritate a publicului american va conştientiza “adevărul”.

În România, aşa-zisa mişcare Q-RO a început să se facă simţită în contextul exploziei conspiraţionismului online pe tema pandemiei de COVID-19 şi a măsurilor de protecţie şi prevenţie sanitară instituite de autorităţile române.

Cel mai activ grup de Facebook pare a fi Q-RO, creat de Cornel Sabou (un jurnalist din Baia Mare, cu condamnări penale la activ), mesajele promovate fiind centrate în jurul ideologiei privind „oculta mondială”, susţinerea publică a preşedintelui Trump, contestarea măsurilor necesare protejării sănătaţii populaţiei, negarea existenţei pandemiei şi alte teorii asemănătoare. Mişcarea Q este propagată şi prin alte pagini de Facebook, precum QAnon-Romania, Q-anon Romania, Războiul final 2020, Q-Romania, QRomania si altele. Adepţii mişcării s-au făcut vizibili şi în spaţiul off-line, prin participarea la acţiunea de protest din 10 august 2020 din Piaţa Victoriei.

Originea acestei teorii a conspiraţiei este atribuită unor postări pe un forum de discuţii numit 4chan, cunoscut pentru lipsa de reglementare a postărilor, fiind plin de mesaje instilate cu ură. Postările pe acest forum sunt complet anonime. Această analiză cantitativă a peste 134,5 milioane de postări pe secţiunea de politică a forumului, pe o perioadă de peste 3 ani, indică, printre multe alte observaţii, un nivel de toxicitate mare (35%)  şi profanitate (33%).

De asemenea, există baze de date de tip .csv care centralizează postările pe diverse subiecte generale, precum Donald Trump, Brexit şi chiar România. Aruncând o privire sumară asupra bazei de date “Romania”, se poate observa un trend al discuţiilor cu tentă rasistă, precum şi multe postări care fac referie la mişcarea legionară.

În data de 28 octombrie 2017, un utilizator anonim, care ulterior s-a identificat drept Q (începând cu mesajul 128, din 10 noiembrie 2017), a început să posteze mesaje criptice care păreau a indica informaţii din interior. Spre exemplu, primul mesaj postat sugera că Hillary Clinton urma să fie arestată în dimineaţa zilei de 30 octombrie, indicând chiar şi un interval orar şi menţionând că Garda Naţională va fi activată pentru a preveni revolte organizate. Evident, acest lucru nu s-a întâmplat dar mesajele au continuat la un ritm accelerat.

Denumirea de Q este forma scurtă de la “Q CLEARANCE PATRIOT”, aşa cum se autointitulează pentru prima oară acest utilizator misterior într-un mesaj din 2 noiembrie 2017. ”Q CLEARANCE” face referire la un nivel de autorizare de securitate folosit de Departamentul de Energie al Statelor Unite, echivalentul nivelului Top Secret, folosit de Departamentul Apărării, şi permite accesul la informaţii sensibile cu privire la armament nuclear şi materiale conexe. Acest indicativ folosit de utilizatorul Q a contribuit la mitizarea sa drept un membru al comunităţii de informaţii care divulgă “adevărul” către public prin postările sale. Până la această dată (27 septembrie 2020), Q sau cine este în spatele său, a distribuit 4776 de mesaje pe 4chan, 8chan şi 8kun (alte două forumuri similare). Există numeroase resurse online care agregă aceste mesaje şi oferă o interpretare.

Conform unei investigaţii aprofundate realizată de The Guardian, în mediul online (Facebook şi Instagram) există aproximativ 4,5 milioane de membri agregaţi, din 15 ţări, printre care şi România. QAnon se află pe radarul FBI cel puţin din mai 2019, conform unui document obţinut de Yahoo News. În acest buletin al agenţiei de securitate internă, se menţionează că aceste teorii ale conspiraţiei pot să conducă la violenţă, în special în proximitatea alegerilor prezidenţiale din 2020. Este important de menţionat că QAnon şi teorii precursoare, precum Pizzagate, au generat deja violenţă în lumea reală, nu doar în mediul online, printre care un asasinat, o persoană înarmată care a blocat barajul Hoover cu o maşină blindată, precum şi un individ care a deschis focul la o pizzerie din Carolina de Nord, convins de un zvon pornit pe 4chan că membri importanţi ai Partidului Democrat folosesc pizzeria pentru a ascunde copii folosiţi la ritualuri satanice pedofile.

De ce a strâns QAnon atât de mulţi simpatizanţi?  

Viralitatea acestei teorii a conspiraţiei poate să fie rezultatul cumulativ a trei proprietăţi, precum şi suportul, cel puţin pasiv, al preşedintelui Statelor Unite: caracterul religios, caracterul interactiv şi caracterul integrativ.

Caracterul religios: foarte multe din mesajele postate de Q au un limbaj care face trimitere directă sau indirectă la teme religioase. Teme principale ale teoriei, precum Furtuna sau Marea Trezire, fac trimitere la evenimente biblice precum Potopul sau Răpirea (Tesaloniceni 4:16-18). Sunt mesaje, precum mesajul 109, care face trimitere directă la Arhanghelul Mihail, căruia autorul îi cere protecţie în bătălia ce va urma. În general, presupusa luptă dintre Donald Trump şi oculta elitelor americane este portretizată fără echivoc ca o luptă între bine şi rău, într-un sens apocaliptic, biblic. Acest caracter religios este important deoarece atrage comunitatea evanghelică din Statele Unite, care deja este un pilon electoral important pentru Donald Trump.

Caracterul interactiv: stilul în care postează Q este unul interactiv, prin care încurajează cititorii să găsească un sens ascuns în mesajele sale, adesea ambigue. Acest fapt încurajează fiecare individ căruia i se pare mai mult sau mai puţin interesantă premisa generală propusă de Q să “cerceteze” şi astfel, de cele mai multe ori, se adânceşte şi mai mult în acest tunel întunecat al conspiraţiei. Caracterul interactiv se împleteşte foarte bine cu caracterul religios menţionat mai sus, în special în ceea ce îi priveşte pe evanghelici, deoarece aceştia au deja o predispoziţie spre a căuta sens şi mesaje ascunse, după cum observă William Partin într-un articol publicat de MIT.

Caracterul integrativ: QAnon, ca teorie a conspiraţiei, nu se apleacă pe un singur eveniment sau pe o singură persoană (cum ar fi teoriile legate de 9/11 sau asasinarea lui Kennedy), ci mai degrabă absoarbe mai multe teorii ale conspiraţiei şi le integrează, ceea ce atrage de la sine adepţi ai respectivelor teorii absorbite. Principalele teorii ale conspiraţiei integrate în Qanon sunt Pizzagate, Deep State, Oculta Mondială, teorii anti-semite care sugerează ritualuri de extragere a adrenalinei din copii pentru a obţine un ser al tinereţii, precum şi teorii ale conspiraţiei legate de COVID-19 (arma biologică chineză, o fraudă elaborată din partea Democraţilor).

Nu în ultimul rând, faptul că preşedintele Statelor Unite pare să valideze această teorie, sau cel puţin să nu o infirme şi să se dezică de ea, alimentează fundamentul principal al teoriei, anume că Donald Trump este implicat într-o luptă de proporţii biblice, în afara luminii reflectoarelor, cu forţele răului. Exact aşa s-a întâmplat cu acest retweet al unui promoter al QAnon, din mai 2020, Trump completând textul tweet-ului iniţial cu cuvântul „PUTERE!”. Trump a facut acest lucru de mult mai multe ori, promovând conturi relative obscure, cu mesaje pro-QAnon.

Această promovare gratis a unei teorii a conspiraţiei unui public de peste 86 de milioane de urmăritori pe Twitter poate să aibă două explicaţii relativ simple: Trump vede în cei aproximativ 3 milioane de susţinători ai QAnon din Statele Unite un segment electoral important pe care nu doreşte să îl alieneze şi/sau nu are o înţelegere corectă a mişcării şi ce reprezintă, după cum a şi declarat, deşi acest scenariu este puţin probabil, având în vedere că discutăm de o mişcare care apare pe radarul FBI, ceea ce înseamnă că au existat briefing-uri detaliate la Casa Albă pe marginea QAnon.

Expertul şi sociologul Nicolae Ţibrigan ne ajută să înţelegem mai bine locul teoriei QAnon în rândul teoriilor conspiraţiei:

„Majoritatea reprezentanţilor acestei mişcări contestă vehement existenţa coronavirusului şi reprezintă chiar un risc la adresa securităţii statului în condiţiile în care, prin campania lor susţinută de promovare a teoriilor conspiraţiei, zădărnicesc eforturile autorităţilor în combaterea pandemiei.

Actuala criză a suprasolicitat emoţiile populaţiei de incertitudine şi anxietate, iar o majoritate relativă a publicului din România – care atinge ponderea de 39% potrivit raportului GLOBSEC 2020, a devenit mai predispus să creadă în diverse teorii ale conspiraţiei ca să reducă disconfortul psihologic al lipsei de control. Şi în tot acest context, teoria QAnon n-a făcut altceva decât să se suprapună peste multitudinea de teme explicative „alternative” şi „anti-mainstream” pentru a umple acel „vid” informaţional şi al neîncrederii în autorităţi, măsurile luate de către acestea şi chiar în sistemul naţional de sănătate.

În aceeaşi ordine de idei, printre adepţii teoriilor QAnon se numără şi persoane copleşite de efectul Dunning-Kruger (eroare de apreciere unde persoanele incompetente apreciază eronat competenţa lor ca fiind mult mai mare decât în realitate), care te face oarecum să te simţi special: „eu am înţeles şi am acces la informaţii, nu ca majoritatea banală şi stupidă”. Atinge şi zona cea superioară din celebra Piramidă a lui Maslow a nevoilor de stimă şi autorealizare.

Iar numărul lor e în continuă creştere la nivel mondial, deoarece studiilor din domeniul psihologiei comportamentale au relevat faptul că persoanele care cred în teoriile conspiraţiei au mai multe şanse să creadă în diverse ipoteze pseudo-ştiinţifice şi fenomene paranormale. Cu alte cuvinte, cei care cred că „virusul este o armă biologică realizată de China sau Deep State pentru a domina lumea”, vor tinde să creadă inclusiv şi în teoriile QAnon, fie ele legate de pandemia de coronavirus sau nu. E un fel de efect al bulgărului de zăpadă.

Astfel, toată această avalanşă de condiţionalităţi favorabile teoriilor conspiraţioniste formează contextul unei „furtuni perfecte”, iar de aici promotorii temelor QAnon s-au putut organiza foarte uşor într-un grup pe Facebook (blocat ulterior de platforma social-media) care reunea peste 27.000 de membri. Pe lângă asta, un raport al companiei americane semnala şi faptul că simpatizanţii QAnon s-au mai implicat în crearea a peste 120 de conturi false pe Facebook şi Instagram cu scopul de a se ocupa de promovarea lui Donald Trump şi a Partidului Republican. Reţeaua avea origini în România şi viza cu precădere Statele Unite şi alegătorii de acolo, şi fusese deconspirată de analiştii Facebook tocmai datorită „comportamentului suspect şi neautentic”. Şi, atenţie, acele pagini fake de pe Facebook erau urmărite de peste 1600 de conturi, iar conturie false de pe Instagram reuşiseră să strângă peste 7200 de urmăritori.”

Cine este Q?

Având în vedere că totul a pornit de la acest misterios utilizator autointitulat Q, marea întrebare legată de QAnon este cine este Q şi ce se află în spatele său. O teorie importantă cu privire la identitatea lui Q a fost explorată recent în Adevărul, anume familia Watkins, proprietari ai platformelor 8chan (închisă) şi 8kun (continuitorul forumului 8chan), mediile în care Q postează mesajele sale.

Principalele argumente în favoarea acestei teorii sunt avantajele financiare de care familia Watkins beneficiază, ca urmare a popularităţii QAnon, precum şi faptul că reprezintă singurele persoane care pot comunica direct cu Q. De asemenea, un argument puternic este şi faptul că după ce platforma 8chan a fost închisă de furnizorul de servicii de Internet unde era găzduită, în august 2019, ca urmare a acuzaţiilor că a acţionat drept un mediu de cultivare a urii şi a generării de atacuri armate, precum cel din El Paso, Texas sau cel de la moscheea din Noua Zeelandă, Q nu a mai postat niciun mesaj, până la tranziţia familiei Watkins de la 8chan la 8kun.

Totuşi, un argument împotriva teoriei că familia Watkins este de fapt Q este că mesajele originale ale lui Q au pornit pe 4chan, platforma cu care familia Watkins nu are o legătură directă, ceea ce poate să indice că, în cel mai bun caz, dacă ei se află în spatele lui Q, actualul Q este diferit de cel iniţial.

O altă teorie cu privire la identitatea reală a lui Q are în vedere platforma 4chan, locul unde a început totul, şi trei persoane, Paul Furber şi Coleman Rogers, doi moderatori pe 4chan, respectiv Tracy Diaz, blogger şi creator de conţinut pe YouTube. Conform unei investigaţii ABC News, Furber, de naţionalitate sud-africană, şi Rogers, de naţionalitate americană, au contactat-o pe Diaz, pentru a-i propune să discute în videoclipurile postate de ea pe YouTube despre mesajele misteriosului Q. Diaz, la momentul în care fost contactată de cei doi, în noiembrie 2017, posta videoclipuri în care analiza teorii ale conspiraţiei şi leak-uri de pe Wikileaks, cu o audienţă modestă, de câteva mii de vizualizări pe videoclip.

Strategia celor trei de a disemina mesajele lui Q unui public mai larg a fost etapizată. Astfel, la sugestia lui Diaz, cei trei au început să promoveze teoria pe Reddit, o platforma de tip forum mai cunoscută şi mai prietenoasă cu utilizatorii, ceea ce s-a dovedit a fi un pas important în răspândirea QAnon. În martie, când Reddit a închis pagina dedicată QAnon, erau 20.000 de abonaţi. Din Reddit, teoria a început să ajungă pe Facebook, ajutată, între timp, şi de canalul de YouTube al lui Diaz, care a ajuns la peste 90.000 de urmăritori, cu peste 8 milioane de vizualizări în total.

Rogers s-a repliat după ce a fost interzis pe Reddit şi şi-a deschis propriul canal de YouTube, numit Patriots’ Soapbox, care, în principiu, este un live constant unde Rogers, soţia sa şi alţi membri ai echipei sale discută postările lui Q încontinuu. Pe acest canal, cu 46.000 de urmăritori, Rogers e posibil să se fi dat de gol cu privire la faptul că ar fi în spatele utilizatorului Q, atunci când în timpul unui live s-a conectat la contul lui Q şi imediat a întrerupt transmisia, spunând că are crampe la picior.

Dramele tăcute din familii obişnuite  

Deşi impactul QAnon este discutat în presă mai mult din unghiul politic, există şi o dimensiune umană, prin familiile afectate de adoptarea cu religiozitate a acestei teorii de către un membru al familiei. Henry, un bărbat în vârstă de 56 de ani din Portland povesteşte pentru The Guardian cum soţia sa a început să vorbească despre o conspiraţie globală a pedofililor, cum copii sunt ţinuţi prizonieri într-o bază pe Marte şi despre o inevitabilă luptă finală între Trump şi aceşti pedofili. Henry a devenit tot mai alarmat cu privire la comportamentul soţiei sale şi a început să o deconecteze pe ascuns de la diverse pagini de Facebook, deoarece nu poate să discute direct cu ea, aceasta fiind convinsă de veridicitatea teoriei.

Daniel, 36 de ani, din Kansas, povesteşte despre fratele său geaman, Greg, cu care avea o relaţie foarte apropiată, cum a început să se îndepărteze de el odată cu aderarea la QAnon. “Nu îşi putea da seama care este realitatea. Nu ştiam cu cine vorbesc. Aveam sentimentul că vorbesc cu altcineva”, spune Daniel. Greg, între timp, a întrerupt legăturile cu fratele său.

BuzzFeedNews a strâns mărturiile a 200 de membri ai unor familii afectate. Samantha, 30 de ani, din Texas, vorbeşte despre radicalizarea QAnon a mamei sale: “Câteodata devin emotivă deoarece nu mai putem să avem o conversaţie normală”.

Frederic, 55 de ani, din Belgia povesteşte cum relaţia cu prietena sa suferă odată cu adoptarea ei a teoriile QAnon (microcipuri, Bill Gates, Soros, familia Clinton care bea sângele copiilor): “Această otravă ne afectează relaţia, prin urmare evit subiectul dar nu aşa ar trebui să fie. Aş vrea să se trezească din acest vis urât şi să înfrunte realitatea aşa cum este. Sper ca noi, în Europa, să nu ajungem ca americanii şi sper sincer ca America, ca ţară, să aleagă alt drum”. Foarte multe din mărturii fac referire la luna martie drept perioada când a început totul, făcând legătura dintre timpul prelungit petrecut în casă şi anxietatea aferentă pandemiei.

Acest tip de tragedie a ajuns şi în Australia. Karen Douglas, profesoară de psihologie socială la Universitatea Kent spune că cea mai bună strategie pentru a aduce o persoană înapoi la realitate este empatia şi interacţiunea umană non-agresivă. Acceptarea acestei teorii a conspiraţiei presupune, de fapt, adoptarea ei la identitatea persoanei în cauză, ceea ce înseamnă că o abordare frontală, cu argumente factuale, va fi percepută drept un atac personal şi nu va face decât să alieneze şi mai mult individul.

De asemenea, componenta profilactică este foarte importantă. Adesea, persoanele care aderă la astfel de grupuri au un strat existent de anxietate, de izolare, un sentiment cronic al lipsei apartenenţei iar în astfel de comunităţi precum QAnon, dacă accepţi premisele false pe care le propovăduiesc, devii imediat un iniţiat, un membru important. Prin urmare, în special în perioada pandemiei, trebuie să rămânem conectaţi la viaţa online a membrilor familiilor noastre, să identificăm timpuriu anxietatea şi izolarea şi să le contracarăm blând, prin interacţiune umană şi empatie, pentru a nu ajunge la un punct fără întoarcere.

Este cert că teoriile conspiraţiei vor rămâne printre noi în continuare, cu un mediu nou şi propice unde să se propage rapid, social media şi Internetul. Nu putem să restricţionăm accesul fiecărui participant la acest univers online, sau să moderăm fiecare bucată de conţinut care este urcată pe Internet, dar putem să avem o igienă a modului în care asimilăm informaţii şi, în acelaşi timp, să fim vigilenţi la cei dintre noi, în special cei mai aproape de noi. Referitor la igiena asimilării de informaţii online, expertul Nicolae Ţibrigan vine cu o serie de sfaturi utile:

„În primul rând, trebuie să fim cu toţii mult mai atenţi în a asimila şi răspândi mai departe teorii ale conspiraţiei (chiar dacă avem dubii că ceva pare veridic; „nu o fi adevărat, dar distribui deoarece îl urăsc pe x sau z”; „nu o fi adevărat, dar e tot o sămânţă de adevăr trebuie să aibă”).

La fel, recomandarea mea e să nu cădem în capcana teoriilor QAnon, încercând să le combatem sau demonta de unii singuri, deoarece sunt mult mai mule şanse să ne adâncim şi mai mult în ele, răspândindu-le fără să vrem pe social-media prietenilor noştri, şi apoi prietenilor prietenilor noştri, deoarece aşa funcţionează algoritmul pe reţele.

Şi în ultimul rând, dacă vedem o postare care, efectiv, ne enervează sau ne trezesc nişte emoţii de satisfacţie, îndemnându-ne parcă să „dăm mai departe” să vadă şi ceilalţi pentru a primi un număr cât mai mare de reacţii imediate, asta ar trebui să ne alerteze. Cel mai probabil că avem de-a face cu o dezinformare sau chiar o informaţie falsă.

Din păcate, sistemului românesc educaţional i-a lipsit modulele de gândire critică, iar singura soluţie e să ne facem la nivel personal un soi de obicei de a căuta fapte în spatele chiar şi a unei singure afirmaţii, astfel încât să analizăm mai târziu critic şi alte enunţuri. Momentan, creierul e singurul instrument util în contracararea dezinformărilor. Folosiţi-l!”

În ceea ce priveşte viitorul QAnon, un potenţial punct important de bifurcaţie a acestei mişcări îl reprezintă alegerile prezidenţiale de peste o lună, din Statele Unite. Dacă Donald Trump câştigă şi continuă să popularizeze teoria în rândul susţinătorilor săi, e posibil ca mişcarea să se consolideze şi să evolueze şi mai mult spre o formă de cult. Dacă Donald Trump pierde alegerile, chiar dacă nu există un impact semnificativ asupra susţinerii pentru QAnon, mulţi membrii probabil găsind un “sens” ascuns în rezultat, cumva dorit de Trump, este posibil ca o facţiune mică din mişcare să considere lupta apocaliptică drept pierdută şi să recurgă la gesturi necugetate care să aducă violenţa din lumea online în lumea reală.

Text preluat în totalitate de pe adevarul.ro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here