Printre cauzele judecate definitiv care pot fi afectate de această situaţie se numără condamnările celebre, cum ar fi cele care le-a vizat pe Alina Bica şi Elena Udrea, pe liderul PSD Liviu Dragnea, dar pot fi puse în discuţie chiar şi achitările pronunţate de aceleaşi completuri în cauze de genul celei în care a fost găsit nevinovat preşedintele PNL, Ludovic Orban.
În această situaţie se află dosare grele soluţionate sau pe cale de a fi soluţionate de Completurile de 5 judecători de la ÎCCJ, constituite nelegal, potrivit CCR, încă din 2014.
Unul dintre aceste dosare, cu numărul 2795/1/2015, înregistrat la Completul de 5 judecători Penal condus de Livia Stanciu, în data de 14 iunie 2015, a fost soluţionat definitiv în data de 22 aprilie 2016, când preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv la doi ani închisoare cu suspendare, în dosarul “Referendumul”. Un alt dosar aflat în aceeaşi situaţie este 2303/1/2017, constituit la Completul de 5 judecători Penal, în data de 8 august 2017. Este celebrul dosar “Gala Bute”, în care Elena Udrea a fost condamnată, definitiv, la 6 ani de închisoare cu executare, prin Hotărârea nr. 93 din 5 iunie 2016. Iar seria dosarelor care riscă să fie aruncate în aer continuă cu cele în care a fost judecată fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, într-unul dintrea acestea fiind condamnată, definitiv, la 4 ani închisoare, în data de 26 iunie 2018. Bica a fost şi achitată într-un alt dosar, la Completul de 5 judecători.
Nu doar inculpaţii condamnaţi definitiv de aceste completuri nelegal constituite pot contesta hotărârile definitive, ci şi Parchetul. Asta se poate întâmpla, spre exemplu, în dosarul nr. 1497/1/2017, constituit la Completul de 5 judecători în materie penală, în data de 24 mai 2015, privindu-l pe preşedintele Partidului Naţional Liberal, Ludovic Orban. Acesta a fost achitat definitiv, prin Hotărârea nr. 43 din 5 martie 2018. Iar acestea sunt doar câteva exemple.
