Comunitatea românească din Ucraina riscă să fie divizată de noua împărțire administrativă la care lucrează guvernul de la Kiev.

Proiectul privind această reformă se află în discuție publică până pe 17 iulie. Spre deosebire de guvernele de la Sofia și de la Budapesta, executivul românul nu a negociat spații administrative comune pentru vorbitorii de limbă română din Ucraina. Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina le-a cerut autorităților de la Kiev printr-un Memoriu ca cele patru raioane Noua Suliţă, Herţa, Hliboca, Storojineţ din regiunea Cernăuți, locuite preponderent de etnici români, să fie incluse într-o singură unitate administrativ –teritorială. În acest stadiu al discuțiilor, propunerilor și tratativelor nu toate localitățile sunt incluse în același raion, care, la rândul lui, urmează să fie de trei ori mai mare, față de raioanele actuale, scrie romania.europalibera.org.

Același Consiliu care este o umbrelă pentru 20 de organizații neguvernamentale ale etnicilor români a cerut ajutor și de la București.

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, este așteptat la Kiev în perioada următoare inclusiv pentru a convinge autoritățile din Ucraina să revină la un scenariu favorabil vorbitorilor de limbă română. Calculele făcute deja de analiștii de la Cernăuți sugerează că indiferent de varianta care va fi folosită de guvernul ucrainean, comunitatea românească nu va fi majoritară din punct de vedere etnic în niciunul din viitoarele raioane populate de etnici români.
Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina explică în aceeași măsură liderilor de la București și de la Kiev că „Includerea artificială a teritoriului locuit compact de minoritatea românească în componența unor macro-raioane diferite va determina o asimilare forțată, fapt ce intră în contradicție cu obligațiile internaționale asumate benevol de Ucraina. Menționăm că în contextul nerezolvării problemei privind predarea în limba maternă în școlile minorităților naționale, creată de guvernarea anterioară, în loc să se dezamorseze starea conflictuală, scenariul care se conturează poate deveni un motiv pentru agravarea situației interetnice într-un ținut cunoscut ca fiind tolerant”.
Este vorba despre Legea educației, adoptată în 2017, care extinde utilizarea limbii ucrainene în învățământ, educația în limba minorităților urmând să fie posibilă doar la grădiniță și în clasele primare. Ca urmare a protestelor României și Ungariei și recomandărilor Comisiei de la Veneția, din 2018, Kievul a acceptat totuși să amâne până în 2023 intrarea în vigoarea a prevederilor ce se referă la învățământul în limbile minorităților.
Reforma administrativă din Ucraina a fost demarată în 2015 și urmează să se încheie în acest an, înainte de alegerile locale din toamnă, cu scopul eficientizării prin comasare a diferitelor unități administrative. Reforma a început de jos în sus, adică de la sate și comune. A doua etapă vizează raioanele și abia în final se va pune problema regiunilor.
  1. În primă instanță, această reformă a dus la formarea prin comasare a 882 de hromade, adică de comunități teritoriale care au rezultat din unificarea celor peste 4000 de sate și comune cu scopul declarat de a avea un număr mai mic de consilii locale. A rezultat o reducere de 36,7% a numărului consiliilor locale. Un alt efect al reformei administrative este o centralizare mai riguroasă a țării, care a pierdut Crimeea și Donbas
  2. Urmează o altă etapă prin care cele 490 de raioane se vor compune în așa fel încât în final numărul lor total să nu depășească 129, deci de trei ori mai mic.
  3. Ultimul nivel de centralizare ar putea fi reducerea numărului de regiuni. O astfel de reorganizare ar urma să se facă însă mai târziu, într-o a atreia etapă. Ucraina are 24 de regiuni (oblast), o republică autonomă, Crimeea, care de facto se află din 2014 sub administrarea Moscovei și 2 orașe cu statut special, Kiev și Sevastopol. Cea mai mare bază militară de la Marea Neagră, care se află la Sevastopol, în Crimeea, se află de asemenea sub jurisdicția Rusiei.

Proiectul de reformă administrativă din Ucraina aflat în dezbatere publică a fost lansat de guvernul de la Kiev la mijlocul lunii trecute și este de interes pentru vorbitorii de limbă română, mai ales punctul 24 referitor la înființarea în regiunea Cernăuți a următoarelor raioane:

  • – Storojineț, cu centrul administrativ în orașul Storojineț. În componența acestuia vor intra, conform propunerii actuale a proiectului legislativ transmis de către Guvern, teritoriile mai multor comunități teritoriale și orașe cu populație compact românească, printre care: Suceveni, Tărăseni, Tereblecea, Storojineț, Carapciu, Crasna, Cuciurul Mare, Hliboca, Pătrăuți, Ciudei etc.
  • – Raionul Hotin, cu centrul administrativ în orașul Hotin.
  • – Raionul Cernăuți, cu centrul administrativ în orașul Cernăuți. În compunerea acestuia ar intra teritoriul comunităților teritoriale și al orașelor Boian, Vancicăuți, Ostrița, Ceagor, Herța, Noua Suliță, Cernăuți etc.

Din cele 11 raioane existente în regiunea Cernăuți, urmează deci să rămână doar trei, cu centre la Storojineț, Cernăuți și Hotin.

În regiunea Cernăuți , 12,5% din populația regiunii s-a declarat de etnie română.

Această propunere de reformă administrativă făcută de Ucraina îi reunește pe majoritatea românilor, dar organizațiile civice insistă să nu fie lăsată în afară nicio comună.
Ungaria și Bulgaria au făcut deja presiuni pentru ca minoritățile lor să nu fie divizate, în așa fel încât dezvoltarea lor economică și culturală să poată fi sprijinită de statele-mamă. Astfel, în Transcarpatia, raionul Beregovo îi va reuni pe majoritatea maghiarilor. În același fel raionul Bolgrad din regiunea Odesa, îi va cuprinde pe majoritatea vorbitorilor de limbă bulgară. Proiectul inițial prevedea că raionul Bolgrad urma să fie divizat, dar sub presiunea Sofiei, autoritățile ucrainene au acceptat masarea bulgarilor în aceeași unitate administrativă.
Astfel de comasări urmînd liniile etnice îi îngrijorează pe unii analiști. Astfel Ruslan Bortnik, politolog și director al Institutului ucrainean de analiză și gestionare a politicilor, deși crede că Ucraina a făcut compromisuri utile în sensul reorganizării teritoriale cu Ungaria, Bulgaria și România, vede în aceste configurare și un posibil risc:
„În cazul slăbirii în continuare a instituțiilor statului și a statului, aceste zone pot intra sub protecția financiară, politică și socială, directă sau indirectă, a țărilor vecine. În același timp, trebuie înțeles că directivele clasice europene privind divizarea administrativ-teritorială prevăd în mod obligatoriu luarea în considerare a componenței etnoculturale și lingvistice a regiunilor. Prin urmare, creând regiuni locuite compact de minorități naționale, Ucraina îndeplinește standardele europene”.

În Ucraina, vorbitorii de limbă română sunt divizați și, potrivit recensământului din 2001, 258.619 de persoane s-au declarat moldoveni, și doar 155.130 persoane s-au declarat români.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here