Marile companii si marii investitori din Romania, reuniti in Coalitia pentru dezvoltarea Romaniei, dar si alte organizatii romanesti, discuta diferite scenarii privind evolutia economica a Romaniei, cat va fi caderea, care vor fi sectoarele cele mai afectate, care este necesarul de finantare al guvernului, cati bani trebuie luati de pe pietele internationale de capital, care este capacitatea BNR de finantare indirecta a deficitului bugetar, care sunt sursele externe disponibile pentru ca executivul sa atraga bani si care sunt masurile economice imediate care ar trebui luate astfel incat aceasta cadere economica sa fie mai atenuata, iar redresarea sa vina rapid.

Conform unui document vazut de Ziarul Financiar, in T2 afacerile se vor reduce intre 20-40%, trimestrul doi fiind cel mai critic.

In industrie, caderea este prevazuta la 17%, in comert la 10%, in industria de spectacole, prabusirea este de 80%, in transport caderea este de 40%, iar in industria de hoteluri si restaurante, prabusirea este de 80%.

Singurele sectoare care vor creste sunt administratia publica, cu plus 7%, industria de IT si comunicatii, cu 5%, industria de intermediere financiara si asigurari, cu 5% si sanatatea, cu 15%.

Problema cea mai mare este legata de deficitul bugetar, intrucat o prabusire a PIB-ului de 8-9%, scenariul realist, va conduce la o scadere masiva a veniturilor bugetare si la o crestere de cheltuieli, in special indemnizatiile de somaj.

In cazul in care nu se iau masuri de corectie in buget, amanarea cresterii pensiilor si cresterea alocatiilor pentru copii, deficitul bugetar va ajunge la 11% din PIB, deficit care va fi practic imposibil de finantat, chiar si cu ajutorul BNR.

PIB-ul este estimat la 1.006 mld. lei. In primul scenariu, cel mai optimist, deficitul bugetar este de 7% din PIB, iar necesarul brut de finantare al guvernului (datoria anterioara care trebuie platita plus noul deficit bugetar), este de 114 mld. lei, adica 23,7 mld. euro.

In al doilea scenariu, cu un deficit bugetar de 9% din PIB, necesarul de finantare al guvernului este de 133 mld. lei, adica 27,7 mld. euro.

In scenariul dramatic, cu un deficit bugetar de 11% din PIB, necesarul brut de finantare al guvernului este de aproape 155 mld. lei, adica 32,3 mld. euro.

Raportul mentioneaza ca pentru acoperirea necesarului de finantare al guvernului, un minim de 10 mld. euro trebuie asigurate din pietele internationale si de la principalii creditori internationali, respectiv Comisia Europeana, Banca Mondiala si FMI.

„Daca conditiile din pietele financiare nu se imbunatatesc semnificativ, mai ales daca ratingul de tara va scadea si / sau deficitul bugetar este mai mare de 7% din PIB, apelarea la un acord clasic de finantare cu conditionalitati de la FMI devine inevitabil”, se mentioneaza in document.

O alta problema pe care o are guvernul este ca dincolo de marimea deficitului, bancile din Romania au expunerea pe titluri de stat deja la limita maxima, iar continuarea achizitiilor de titluri de stat pentru noul necesar de finantare va fi facuta foarte greu.

„BNR va trebui sa cumpere sume semnificative de titluri de stat din piata secundara, pentru a inlezni finantarea deficitului bugetar, chiar si la un deficit de 7% din PIB. Un deficit de 7% din PIB pare foarte greu de finantat, dar un deficit mai mare va fi probabil imposibil de finantat”, se mentioneaza in document.

Administratia publica din Romania este extrem de birocractica si consuma foarte multe resurse, iar bugetul nu are venituri suficiente, guvernul trebuie sa treaca la o reforma fara precedent, respectiv o reducere cu 30% a personalului bugetar in urmatorii 5 ani.

Pensiile care nu sunt bazate pe contributivitate trebuie reduse sau impozitate si trebuie introdus CASS la pensiile care depasesc salariul mediu pe economie.

Cheltuielile de investitii in cadrul programului PNDL ar trebui oprite.

Impozitul pe venit, care acum este de 10%, trebuie sa creasca la 16%, fara nicio scutire.

Sumele ce nu pot fi justificate de catre persoanele fizice trebuie impozitate. Se porneste de la o declaratie initiala de patrimoniu peste 1 mil. euro net.

Documentul trece in revista toate liniile de finantare externe la care guvernul trebuie sa apeleze pentru a sustine economia, companiile, in special cele mici si mijlocii, si bugetul.

Pentru atenuarea impactului economic adus de COVID-19, guvernul trebuie sa gaseasca solutii pentru cateva probleme majore: creditul comercial – neplata furnizorilor poate crea blocaje in lant, intarirea disciplinei de plata (facturile nerefuzate de client in termen de 5 zile de la primire trebuie sa devina titluri executorii, astfel incat creditorii sa isi poata recupera prin executare silita, mult mai rapid creantele ajunse la scadenta si neachitate de debitor).

Companiile mari trebuie sa beneficieze de o schema de garantare derulata prin Exim Bank, complementara celei derulata prin Fondul de Garantare Pentru IMM-uri.

Statul trebuie sa isi plateasca la termen toate datoriile.

Piata fortei de munca trebuie sa se adapteze conditiilor curente de criza, propunandu-se introducerea modelului german Kurzarbeit.

Se mai propune ca statul sa poata prelua actiuni in companii, din creante rezultate prin acordarea de ajutoare de stat.

De asemenea, o surpriza este propunerea ca ministerul de Finante, impreuna cu BNR, sa solicite Bancii Centrale Europene includerea datoriilor in euro ale Romaniei in programul de achizitie de active ale BCE.

„Acest lucru ar creste substantial lichiditatea acestor instrumente, ar reduce semnificativ volatilitatea yield-urilor si ar facilita imprumuturile guvernului de pe pietele externe. Mai mult, aceasta masura poate conduce si la reducerea primei de risc a Romaniei, cu efecte benefice (din perspectiva accesului la finantare, costului, lichiditatii) pentru finantarea in valuta, atat a Guvernului, cat si a firmelor.

ASF si Bursa de Valori trebuie sa simplifice accesul companiilor pe piata de capital, astfel incat firmele sa aiba o alternativa la finantarea bancara.

Pilonul II de pensii trebuie protejat.

Documentul este un draft care circula intre mai multe organizatii patronale si de antreprenori.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here