Într-un editorial al său, Ion Cristoiu își exprimă îndoiala în ceea ce privește realizarea proiectelor a căror sursă de finanțare ar fi fost banii din Planul Național de Redresare și Reziliență.

”De ce a acceptat ca Planul să fie o simplă sforăială electorală?
Spera ca prin păcălirea românilor PNL să cîștige alegerile parlamentare.
Suma de 30 de miliarde de euro, iresponsabil prezentată ca un cadou făcut de UE lui Klaus Iohannis, să facă ce vrea cu ea, urma să rezolve toate problemele României adunate de la Carol I încoace.

Alegerile au trecut. Planul a fost respins de Bruxelles. Cei de la Uniunea Europeană și-au făcut cruce parcurgîndu-l.
Nu cred că președintele a rămas surprins de asta.
Se aștepta să fie respins cîtă vreme din start PNRR n-a fost întocmit pentru a trece de examenul de la UE, ci pentru a trage pe sfoară poporul român.

După alegeri, s-a pus problema refacerii Planului. De data asta era de presupus că nu s-ar mai fi încumetat nimeni să facă un Plan de tip Pom de Crăciun. Pe de o parte, pentru că alegerile trecuseră. Pe de alta, pentru că exista certitudinea că un Plan asemănător va fi respins de Uniunea Europeană.

În consecință s-a trecut la elaborarea PNRR. Desigur nu a Planului final, care trebuia depus pînă pe 30 aprilie 2021, ci a unui Plan pe baza căruia se putea negocia. Chiar dacă nu era Planul final, era de la sine înțeles că Documentul nu putea fi de mîntuială. Desigur, Comisia Europeană putea avea observații. Bine era însă ca aceste observații să fie cît mai puține. Ideal ar fi fost ca aceste observații să nu existe. În acele condiții, România ar fi luat frumușel Planul trimis la Bruxelles ca Plan de lucru și l-ar fi transformat în Plan definitiv, eventual aducînd ici colo unele retușuri, pe care l-ar fi depus la Comisie.

Așa am crezut aflînd, dintr-un Comunicat al Guvernului, că pe 20 ianuarie 2021 s-a adoptat un Memorandum pentru refacerea PNRR, elaborat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Pe lîngă liniile directoare ale noului PNRR, stabilite ca urmare a observațiilor făcute Planului Pom de Crăciun, Memorandumul prevedea o mobilizare exemplară pentru întocmirea noului PNRR:„Astfel, pentru o abordare unitară și coordonare interinstituțională în elaborarea și negocierea informală cu Comisia Europeană, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene propune implicarea Administrației Prezidențiale, a vice-premierului coordonator, a Secretariatului General al Guvernului, a Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului, precum și a ministerelor de linie în domeniul cărora sunt prevăzute activități și proiecte în PNRR. De asemenea, se propune ca PNRR să fie actualizat pînă la finalul lunii februarie 2021 într-o formă coerentă, în conformitate cu prioritățile stabilite în cadrul Programului de Guvernare, asigurîndu-se în același timp corelarea proiectelor ce ar urma să rezulte în baza PNRR cu țintele specifice cuprinse în recomandările de țară. În cadrul procesului de elaborare MIPE va organiza consultări cu reprezentanții sectorului privat, ai societății civile, cu sindicatele precum și cu ceilalți parteneri de dialog. Avînd în vedere termenul foarte redus de transmitere a PNRR către Comisia Europeană, respectiv sfîrșitul lunii aprilie 2021, este necesar un efort conjugat al tuturor ministerelor de linie în domeniul cărora sunt prevăzute activități și proiecte în PNRR, cu implicarea Președinției, a Guvernului, a vice-premierului coordonator precum și a Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului.(…)

Pentru finalizarea cu celeritate a listei de investiții și reforme pentru fiecare domeniu, este imperios necesar ca toate ministerele de linie să desemneze un coordonator la nivel politic, precum și un reprezentant la nivel tehnic, responsabili de menținerea dialogului permanent cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în calitate de coordonator național al PNRR.”

Ce mai încolo, o mobilizare a tuturor autorităților, sub conducerea nemijlocită a lui Klaus Iohannis, de parcă ar fi trebuit să mai trecem o dată Dunărea, pentru a cuceri Plevna a doua oară!
Citind aceste prevederi te așteptai ca noul PNRR să fie elaborat rapid și mai ales să întrunească perfecțiunea. Altfel spus, chiar dacă ar fi fost observații de la UE, acestea să fie rezolvate cît ai clipi (minore, ușor de concretizat). Pe 17 martie 2021, după o întîlnire la Cotroceni, Klaus Iohannis a anunțat că noul PNRR e gata. Firește, el nu era Planul oficial, urma să fie negociat. După cum l-a prezentat Klaus Iohannis, se înțelegea că e practic PNRR final. Trimiterea acestui Plan intermediar era o simplă formalitate. UE avea să ne spună Bravo!, faceți din el Planul final. Planul e adoptat într-o ședință de Guvern din 7 aprilie 2021 și trimis la Bruxelles.

Judecînd după circumstanțe – era al doilea Plan, cam știam ce vrea UE de la respingerea primului, lucrase la el însuși Cristian Ghinea, se implicase decisiv chiar Klaus Iohannis, se mobilizase tot ce avea țara mai bun în materie de relație cu Bruxellesul – ne așteptam ca de la Comisie să vină aplauze. Aplauze, pentru că România făcuse un Plan exemplar.

Pe 21 aprilie 2021, aflăm de la Dan Barna că Planul trebuie refăcut substanțial. UE făcuse pe el observații de proporții. Așadar, nici noul Plan nu corespundea cît de cît exigențelor UE. Din 21 aprilie 2021, se desfășoară în spațiul public o campanie angajată de Autorități pentru a ne convinge că nu e nici o nenorocire, că nu e Planul final. Sîntem de acord că nu e Planul final, că România mai poate face un Plan final care să fie aprobat de Comisie. Nimeni nu răspunde la întrebarea:
Bine, bine, nu e Planul final, dar nu putea fi un Plan mai bun, unul care să aibă de suferit modificări minore, de făcut într-o zi astfel încît România să depună Planul Oficial pînă pe 30 aprilie 2021?

Luni, 26 aprilie 2021 a avut loc o întîlnire la Cotroceni cu cei responsabili de întocmirea Planului. Aici s-a decis să se solicite UE să accepte ca PNRR-ul să fie depus pînă pe 31 mai 2021.
Ce înseamnă asta?
Că noul Plan a fost făcut pulbere de Comisia Europeană. Că au fost observații atît de multe și de mari încît, practic Planul a fost respins.

De ce s-a întîmplat asta?
Ar trebui să ne răspundă Klaus Iohannis care a coordonat întocmirea și a noului PNRR.
Și oricît încearcă Președintele să susțină că nu e nici o nenorocire, e vorba de un eșec.
Dacă ne gîndim la uriașa mobilizare de forțe pentru a face un Plan bun.
Respingerea PNRR e în principal eșecul lui Klaus Iohannis.”

Sursă: cristoiublog.ro

Citește și: Drumul expres Bistrița – Cluj a fost tăiat din PNNR și nu va mai primii finanțare europeană

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.