Asistam in ultima perioada la o avalansa de cauze solutionate defavorabil pentru cetateni, in dreptul intern. Astfel tot mai multi oameni nedreptati apeleaza la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in speranta unei decizii juste. Acest lucru se datoreaza, in mare parte, apropierii implinirii termenului de prescriptie , in care putea fi intentata actiune pe baza legii 221/2009 ce prevede  condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.
Proportional cu numarul  proceselor intentate la CEDO au inceput sa apara si sentintele favorabile, care atesta incalcarea drepturilor omului si obliga statul roman,  pe baza legii 221/2009,  sa acorde despagubiri morale si materiale celor care au suferit abuzuri in timpul regimului comunist.

In Romania, legea permite oricarei  persoane care a obtinut o hotarare de condamnare a statului roman  sa adreseze instantelor judecatoresti o cerere de revizuire a hotararii pronuntate de catre instantele romane. Asa se face ca revizuirea unei hotarari ramase definitiva in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere si in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti, iar consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate. Termenul de exercitare a acestei cai de atac extraordinare este de 3 luni de la data publicarii hotararii Curtii Europene a Drepturilor Omului in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I.

Pentru a produce efecte, o hotarare CEDO trebuie sa devina definitive. Obligatiile de plata ale Statului devin scadente in termen de 3 luni de la definitivarea hotararii.
O hotarare este definitiva cand:
    este pronuntata de Marea Camera;
    partile declara ca nu vor solicita retrimiterea in fata Marii Camere;
    intr-un termen de 3 luni de la pronuntarea hotararii, cand nu a fost formulata o cerere de retrimitere;
    la data respingerii cererii de retrimitere, de catre Colegiul Marii Camere, in cazul in care a fost formulata o cerere de retrimitere.

Termenul de plata in sarcina Statului este de 6 luni.
Pe plan intern, responsabilitatea executarii unei hotarari CEDO in bani ii revine Statului Roman, reprezentat, nu ca in dreptul comun de catre Ministerul Finantelor Publice, ci de catre Ministerul Afacerilor Externe.

In cadrul Ministerului Afacerilor Externe functioneaza institutia Agentului Guvernamental. Acesta, pe langa alte atributii care includ si reprezentarea Statului in procesele avute in fata Curtii Europene, ia orice masura necesara executarii hotararii, facilitand plata sumelor datorate de Stat.
Supravegherea punerii in executare a hotararilor Curtii ii revine Comitetului de Ministri, care este instanta de decizie a Consiliului Europei. In conformitate cu articolul 46 din Conventia Europeana, Comitetului de Ministri supravegheaza executarea deciziilor Curtii Europene a Drepturilor Omului. In cele patru sedinte anuale ale sale, Comitetul de Ministri emite Recomandari, Decizii si Rezolutii.

In conformitate cu Art. 9 din Regulamentul Comitetului de Ministri cu privire la supravegherea executarii hotararilor si a acordurilor de reglementare amiabila, Comitetul de Ministri va examina orice comunicare din partea partii lezate cu privire la plata satisfactiei echitabile sau luarea masurilor individuale.

Pentru o cauza civila, termenul de introducere a cererii de rejudecare este de 3 luni de la data publicarii hotararii Curtii Europene a Drepturilor Omului in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I , iar pentru o cauza penala este incident termenul de un an de la data ramanerii definitive a hotararii Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Este de subliniat ca nu se poate invoca o hotarare straina de persoana celui care introduce cererea de revizuire, procedura penala privind persoana al carei drept a fost incalcat, sotul si rudele apropiate ale condamnatului si procurorul, iar in cea civila, aplicandu-se conditiile generale, respectiv partea afectata sau succesorii acesteia.

Nu in ultimul rand, in cauzele penale, competenta de solutionare ii revine, in mod exclusiv, Inaltei Curti de Casatiei si Justitie – Completul de 5 judecatori, fost de 9 judecatori, iar in cauzele civile se aplica regulile generale de competenta privind revizuirea, respectiv instanta a carei hotarare se cere revizuita.
Conform art. 41 din Conventie „In cazul in care Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a Protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila.”

In viziunea Curtii, satisfactia echitabila reprezinta un concept care inglobeaza atat daune de ordin moral, consecinta a traumelor produse de incalcarea drepturilor, dar si de ordin material, respectiv cheltuielile ocazionate de parcurgerea procedurii.

De precizat este faptul ca aceasta notiune nu se limiteaza exclusiv la sume de bani ce pot fi acordate petentului, rolul Curtii Europene nefiind doar de a constata, ci si de a stopa efectele incalcarilor drepturilor, deci de a pune capat incalcarilor Conventiei pentru viitor.

Prin urmare, atunci cand este posibil, raportat atat la specificul cauzei, cat si la ce s-a cerut efectiv, victima poate cere, pe plan intern, redeschiderea procedurilor cu scopul de a fi repus, pe cat posibil, in situatia anterioara producerii violarii. Se poate solicita, deci, revizuirea unei cauze penale in vederea obtinerii unei solutii mai favorabile (achitare, intrerupere de executare a pedepsei, inlaturare masura accesorie, complementara a pedepsei) sau a unuia civile.

Nedreptatiti de justitia din Romania, dupa ce au apelat la toate formele de atac, multi romani isi gasesc dreptatea in afara granitelor tarii, apeland la foruri superioare.

Un astfel de caz, caruia i se aplica prevederile legii 221/2009 este cel al unui roman  deportat in timpul perioadei comuniste ce a facut 3 ani de munca la canal, in lagar . Cazul a starnit atat de multe reactii incat a dus chiar la crearea unui concurs de intamplari inedite legate de justitia romana. Multe astfel de experiente pot fi urmarite in cadrul acestui concurs, organizat de www.licitatiijuridice.ro.
In ciuda hotararilor date de CEDO, demersurile interne sunt anevoioase datorita perioadei lungi de timp in care se solutioneaza, astfel  multi oameni ajung sa-si piarda speranta in a se vedea indreptatiti .

Av. Coltuc Marius
Fondator Casa de avocatura Coltuc

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.