Într-un memoriu adresat autorităților române, UNIUNEA INTERREGIONALA

„COMUNITATEA ROMÂNEASCĂ DIN UCRAINA” solicită statului român implicarea puternică în apărarea drepturilor fundamentale ale celor jumătare de milion de români din Ucraina, dar și sprijin financiar și logistic consistent, pe modelul Ungariei, în sprijinul consolidării instituțiilor de învățământ în limba română, mass-mediei, bisericii și organizațiilor și asociațiilor românești din Ucraina, transmite corespondentul Romanian Global News din Cernăuți.

Președintelui României,

Klaus Iohannis

Primului Ministru desemnat al României,

Viorica Dăncilă

Ministerul Afacerilor Externe al României

Domnului Ministru Teodor Meleşcanu

Ministerului pentru Românii de Pretutindeni

Doamnei Andreea Păstârnac

POZIŢIA

UNIUNII INTERREGIONALE

„COMUNITATEA ROMÂNEASCĂ DIN UCRRAINA”

E bine cunoscut faptul că Ucraina a ales calea democratică europeană de dezvoltare, că paralel cu problemele social-economice ea este obligată să respecte şi normele prevăzute de Carta Europeană de Autoguvernare Locală, de Carta Socială Europeană, de Carta Europeană a Limbilor Regionale şi Minoritare, de Convenţia-Cadru a Consiliului Europei privind Apărarea Minorităţilor Naţionale – chestiuni ce urmează să fie soluţionate în corespundere cu angajamentele pe care Ucraina şi le-a asumat în timpul aderării la Consiliul Europei, fără rezolvarea cărora este imposibilă integrarea în UE. Deacea cerem de la statul ucrainean să se respecte Constituția, tratatele bilaterale și legislația europeană iar de la statul român să onoreze obligaţia morală, constituţională şi legală de a sprijini politic şi material comunităţile româneşti autohtone care trăiesc în Ucraina.

Pentru noi asigurarea drepturilor prevăzute de standardele europene înseamnă:

– garantarea reprezentării comunităţii româneşti autohtone din Ucraina în organul legislativ superior şi în organele puterii de stat şi ale autoadministrării locale prin candidaţi înaintaţi de însăşi comunităţile naţionale, cum s-a procedat, de exemplu, în Croaţia, România, Slovenia…;

– revenirea la o unică circumscripţie formată din toate unităţile teritorial-administrative cu populaţie românească din regiunea Cernăuţi;

– în timpul promovării cadrelor de conducere în administraţiile raionale şi regionale de stat funcţiile de preşedinţi ai Administraţiilor raionale de Stat, de primi adjuncţi ai şefilor de direcţii ale Învăţământului, Culturii, Protecţiei sociale, Agriculturii, Familiei şi Tineretului, Informaţiei şi Presei, Ocrotirii Sănătăţii, Politicii regionale, Finanţelor, relaţiilor economice externe ş.a. vor reveni reprezentanţilor minorităţii naţionale româneşti;

– recunoaşterea oficială a faptului că în perioada terorii staliniste comunitatea românească, în special intelectualitatea noastră a fost obiectul represiunilor şi deportărilor şi reabilitarea ei politică la nivel legislativ;

– garantarea şi asigurarea în continuare a dreptului la învăţătură în instituţiile de stat în limba română, la toate nivelurile şi formele de instruire – preşcolară, începătoare, medie, profesională, superioară- universitară şi postuniversitar.

– păstrarea şi extinderea reţelei existente de şcoli cu limba maternă română de predare;

– în toate şcolile din localităţile unde populaţia românofonă locuieşte compact şi tradiţional (regiunile Cernăuţi, Transcarpatică, Odesa şi alte regiuni) şi este preponderentă se vor crea condiţiile pentru păstrarea învăţământului în limba maternă, concomitent cu predarea profundă a limbii şi literaturii ucrainene;

– iar în şcolile unde învăţământul se desfăşoară în limba ucraineană, însă populaţia românofonă constituie peste 20 la sută (reprezentanţii căreia în timpul recensământului din 1989 şi din 2001 au recunoscut că sunt români sau moldoveni) se va aplica studierea limbii şi literaturii materne ca obiect obligatoriu; acolo unde ea constituie mai puţin de 20 la sută se vor crea grupe pentru studierea facultativă a limbii şi literaturii române;

– asigurarea cu manuale în limba română la toate obiectele de studiu şi cu manuale de limba şi literatura română din România ca manuale alternative;

– predarea istoriei românilor ca disciplină obligatorie in programul de învăţământ şi promovarea corectă a istoriei pentru eliminarea noţiunii de ocupaţie românească, prezentă in cărţile de istorie şi geografie, iar, în ultimul timp, atât în lexiconul reprezentanţilor forţelor politice marginale din Ucraina, dar şi în rândul persoanelor din învăţământ;

– aplicarea unor metode noi, europene în colaborarea interstatală transfrontalieră, când minorităţile naţionale autohtone sunt tratate nepreconceput nu numai în calitate de „mijloace de atingere a unor anumite scopuri strategice şi tactice”, ci sunt concepute drept „componente inalienabile depline” în procesul de stabilire a unor punţi de colaborare şi de bună vecinătate cu statele şi euroregiunile a căror scop strategic coincide – realizarea standardelor europene şi integrarea cât mai grabnică rapidă în comunitatea Europeană;

– retranslarea teleemisiunilor TV naţionale din România şi republica Moldova (integral), iar în perspectivă deschiderea şi a unui canal aparte la televiziunea ucraineană în limba română;

– revenirea la denumirile istorice tradiţionale ale satelor din raioanele Hliboca, Herţa, Noua Suliţă şi Storojineţ, regiunea Cernăuţi şi din partea basarabeană a regiunii Odesa, unde tradiţional locuieşte compact minoritatea naţională autohtonă românească, denumiri schimbate în mod arbitrar în anul 1947,

– transcrierea în două limbi a denumirilor de localităţi, pieţe, străzi pe teritoriile cu populaţie românească compactă sau mixtă, precum şi a denumirilor de instituţii, firme şi organizaţii ce se află pe aceste teritorii;

– reconstrucţia casei nr. 19 de pe str. Aron Pumnul în conformitate cu hotărârea nr. 12/1 din 16 ianuarie 1990 a Consiliului Orăşenesc Cernăuţi şi inaugurarea în ea a Muzeului „Mihai Eminescu”;

– restaurarea monumentelor ridicate până în 1940 în scuarul „Arboroasa”(Piaţa Sobornicească) în memoria remarcabililor personalităţi ale culturii româneşti, care au fost nimicite de regimul totalitar comunist;

– ridicarea unor monumente lui Alexandru cel Bun la Cernăuţi, Ştefan cel Mare şi Sfânt în memoria căruia UNESCO a fost declarat anul 2004 drept an al lui Ştefan cel Mare şi Sfânt pe teritoriul aflat în subordinea Consiliului local Voloca în conformitate cu hotărârea unanimă a Comunităţii româneşti din Bucovina, familiei de remarcabili oameni de cultură români Hurmuzaki, celebrului compozitor Ciprian Porumbescu – la Cernăuţi.

– pe lângă Filarmonica regională din or. Cernăuţi se va crea o orchestră de muzică populară românească;

– restituirea caselor naţionale ce au aparţinut Societăţii pentru cultura şi Literatura română în Bucovina până la 1944, şi care au fost naţionalizate de regimul bolşevic din fosta RSS Ucraineană:

– Casa naţională (Piaţa Centrală, 9),

– Palatul de cultură al Românilor – Casa ofiţerilor (Piaţa Teatrală, 3),

– Internatul liceiştilor români (str. Tobylevici,1).

– În aceste edificii poate fi organizată activitatea:

– unei instituţie de învăţământ superior cu predarea în limba română pentru pregătirea cadrelor didactice pentru şcolile din localitaţile locuite de români din Ucraina, despre ce au convenit preşedinţii celor trei state,

– unui centru de cultură românească,

– unei biblioteci naţionale româneşti,

– unui teatru naţional român.

Noi suntem realişti şi de aceea înţelegem că îndeplinirea multor din aceste revendicări fireşti şi legături vor necesita un adevărat spirit democratic şi experienţă profesională, voinţă puternică şi sinceră, viziune tactică şi strategică în rezolvarea diverselor probleme şi principalul, o anumită perioadă de timp şi participarea noastră nemijlocită în rezolvarea lor.

Reieşind din cele expuse mai sus, noi propunem o colaborare sinceră şi suntem gata să participăm la aplicarea normelor şi standardelor europene în toate sferele vieţii sociale.

O delegație formată din: Ion Popescu, președintele Uniunii Interregionale Comunitatea Românilor din Ucraina, Aurica Bojescu, secretar al Uniunii Interregionale Comunitatea Românilor din Ucraina, Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române, președintele Centrului Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, Ștefan Hostiuc, directorul revistei „Mesager Bucovinean” din Cernăuți, Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, director al Editurii „Alexandru cel Bun” din Cernăuți, Elizaveta Penteleiciuc, președinte al Uniunii Societăților Românești pentru Integrare Europeană din Cernăuți, Eugen Pătraș, vice-președintele Centrului Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, Vasile Bâcu, președintele Societății Culturale „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, Iurie Levcic, directorul Școlii Populare de Artă din Cernăuți și președinte al Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuți și Nicolae Toma, redactor-șef al publicației „Zorile Bucovinei”,a fost recent la Bucuresti şi a transmis poziţia fermă referitor la efectele noii legi a învățământului din Ucraina, proiectele aflate în desfășurare care beneficiază de sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP), sprijinul politic și legislativ acordat de Parlamentul României precum și inițiativele derulate de Guvernul României pentru a sprijini învățământul în limba română în școlile românești din afara granițelor.

Precizăm că ne-am inspirat în formularea acestei solicitări din H.G. 209/2017.

Solicitare:

– sprijinirea frecventării şcolilor româneşti de către copiii români prin acordarea nediscriminatorie a unor burse destinate special acestui scop;

– susţinerea financiară directă a tuturor profesorile care predau în şcolile româneşti sau la clase în care se predă în limba română, prin burse destinate special acestui scop;

– susţinere formării profesionale a tuturor profesorilor care predau în limba română

– susţinerea consistentă a bazei materiale a şcolilor româneşti și înființarea sau construirea de școli românești acolo unde ele au fost închise în ultimii 27 de ani;

– susţinerea consistentă, regulată, a bisericilor în care se slujește în limba română, a presei româneşi şi a culturii române;

– susţinerea unui program complex de monitorizare a situaţiei şcolilor româneşti şi a acţiunilor autorităţilor ucrainiene cu incidenţă în procesul educaţional.

Contăm pe această susţinere si aşteptăm măsuri de sprijin material consistent pentru:

– consolidarea organizaţiilor comunităţilor româneşti din Ucraina, pentru a creşte substanţial capacitatea de a acţiona în susţinerea drepturilor identitare prin acordarea de finaţari directe într-un mod similar cu cel în care sunt susţinute minorităţile naţionale din România sau chiar mai simplu, prin susţinerea activităţii acestora cu următoarele categorii de cheltuieli:

– cheltuieli materiale pentru funcționarea sediilor organizațiilor și sucursalelor/filialelor acestora, lucrările de întreținere și reparații ale acestora, pentru asigurarea securității și pazei sediilor și sucursalelor/filialelor;

– cheltuieli de personal și cheltuieli conexe care decurg din aplicarea legislației muncii;

– cheltuieli necesare pentru perfecționarea și formarea continuă a personalului;

– cheltuieli pentru presă, carte, manuale școlare și publicații;

– cheltuieli pentru realizarea și difuzarea materialelor multimedia, precum și cheltuieli pentru realizarea unor emisiuni radio-tv;

– cheltuieli pentru organizarea/participarea la acțiuni culturale, științifice, simpozioane, educaționale, sportive, întruniri ale membrilor conform statutului și alte asemenea manifestări organizate în țară și în străinătate;

– cheltuieli pentru organizarea/participarea la schimburi de experiență, tabere, cursuri de formare, vizite de documentare și de studiu în țară și în străinătate, în domeniile promovării identității etnice și culturale, precum și în domeniul managementului operațional;

– cheltuieli pentru investiții în bunuri mobile și imobile necesare desfășurării activității organizațiilor;

– cheltuieli privind cofinanțarea și participarea la programe și proiecte realizate din fonduri europene și internaționale;

– asistența juridică, taxe notariale, expertiză judiciară și extrajudiciară și audit.

Avem nădejde într-un suport politic ferm:

– sprijin ferm pentru un cadru legislativ în domeniul educaţiei care să garanteze şi să consolideze existenţa scolilor cu predare în limba română și respectarea Constituției Ucrainei; în acest sens solicităm crearea unui mecanism de consultare permanentă şi a unui grup de experţi care să aibă permanent în atenţie întregul proces de modificare a legislaţiei în domeniul educaţiei; solicitarea fermă către autorităţile ucrainiene ca orice modificare care se va dori a fi făcută în acest domeniu să fie în prealabil agreată cu reprezentanţii comunităţilor româneşti autohtone;

– sprijin pentru ca statul ucrainian să-şi asume majoritatea cheltuielilor educaţionale pe principiul reciprocităţii, dar care, în această fază, trebuiesc susţinute de statul român;

– tot pe principiul reciprocităţii, susţinerea fermă a cererilor de acordare a drepturilor specifice minorităţilor naţionale şi de susţinere a activităţii organizaţiilor reprezentative ale comunităţilor româneşti, de către statul ucrainian, având ca reper modelul românesc;

Sa ne ajute pe toti Bunul Dumnezeu!

 

Sursa: rgnpress.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.