’’Ei nu-și dau seama deloc că nimic nu e al lor, că totul aparține formației istorice care i-a născut: felul de muncă, vestimentația lor, mișcările, felul de a zâmbi, credințele și concepțiile. Sunt forța întruchipată a inerției, tocmai din cauză că trăiesc iluzia că sunt ei înșiși, nefiind nimic în sine. De-ar fi suflete, cum ne învață Biserica, sau monade ale lui Leibniz!’’ Czeslaw Milosz, Gândirea captivă
Ceea ce se întâmplă la Cluj este de neimaginat pentru un oraș care avea ambiția de a deveni Capitala Culturii în Uniunea Europeană chiar și pentru un an. Cu atât mai mult este de neimaginat pentru o administrație locală căreia îi face deosebită plăcere să se laude cu o anumită calitate a vieții în oraș. Însă tocmai ceea ce pregătește această administrație sfidează bunul simț și limitele imaginației. Primăria caută nu mai mult decât desființarea chioșcurilor de ziare.
Care este problema chioșcurilor de ziare
Principalul motiv invocat de Primărie este unul de natură estetică. Chioșcurile nu mai corespund cu noul peisaj urban. Brusc la Cluj nu mai sunt acceptate aceste fosile ale trecutului. Evident se aduc tot felul de argumente de natură juridică, din domeniul urbanismului și administrației locale, etc. Însă problema este mult mai profundă. De dragul formei este anihilat conținutul. Adică, de dragul uniformizării peisajului urban, este scoasă din acest peisaj presa scrisă.
Rostul presei și al presei scrise
Or aici nu avem de a face cu ceva care este doar parte din trotuarele orașului Cluj Napoca. Aici avem o parte din cultura transilvană, o parte din noi, o parte din ceea ce ne reprezintă și cu ce ne mândrim. Tocmai această presă comunică mai departe la nivel regional, național și internațional ceea ce se întâmplă la Cluj precum și ceea ce face sau nu face primăria. Presa locală, implicit banalele tarabe de pe trotuar sunt mai mult decât un punct pe o hartă, mai mult decât o afacere, sunt un act cultural în sine.
Discuții ’’deschise’’ cu primăria
Marți, 22 iunie, primăria orașului a organizat pentru 30 de minute un simulacru de dialog cu reprezentanții ziarelor locale. Amfitrionul a fost vice-primarul Tarcea. Acesta a venit cu solicitarea ca cei ce vând ziare să prezinte un model, maxim două de chioșc de ziare pe care și-l doresc să rămână pe trotuar și respectiv câteva locații unde acestea urmează a fi amplasate. Acest ultimatum sună precum un dictat: vă lăsăm un număr X de tarabe pentru presă de o dimensiune Y în punctele Q și Z. Atât!
Care este situația în prezent
„Asociația Profesioniștilor de Presă din Cluj constată că numărul de puncte de distribuție a presei locale și naționale a scăzut îngrijorător, ca urmare a îndepărtării acestora de pe spațiul public de către Primăria Cluj-Napoca.
În prezent, clujenii mai pot achiziționa publicațiile locale și naționale în format tipărit doar de la 20 de chioșcuri. Dintre acestea, 14 ar urma să fie desființate până la finalul acestei luni, din dispoziția Primăriei Cluj-Napoca.
În aceste condiții, APPC Cluj atrage atenția că dezmembrarea rețelei de distribuție a presei locale și naționale în format tipărit afectează accesul cetățenilor la informații de interes public verificate și documentate, într-o perioadă în care mediul online este asaltat de conținut fals și dezinformare.’’
Asta nu este tot. Cifrele sunt tot mai alarmante
“Piața de publicitate s-a redus cu 39% în aprilie 2020, comparativ cu aceeași lună a anului 2019. Presa tipărită și radioul au fost cele mai lovite, cu pierderi de aproximativ 60%”, notează raportul despre starea presei în 2021, realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent, cu sprijinul Fundației Friedrich Nauman. Dacă în 2010 numărul chioșcurilor de distribuție a presei se ridica la 200, la începutul pandemiei de COVID-19, numărul acestora scăzuse deja la 40.
“Vom fi nevoiți să reducem salarii sau să renunțăm la o parte dintre angajați. Ar trebui ca autoritățile locale din <cel mai inteligent> oraș al României să înțeleagă că presa scrisă este parte din cultura unei comunități, în același timp, presa este esențială pentru informarea cetățenilor, asigură pluralitatea opiniilor, ceea ce reprezintă esența democrației.
Citește articolul complet în ziarul printat Gazeta de Cluj.
