Curtea Europeană a Drepturilor Omului a denunţat ca fiind ilegale audierile din cadrul anchetelor penale ţinute până la epuizarea suspecţilor sau descinderile cu mascaţi în miez de noapte. La Cluj, dar şi la majoritatea parchetelor din ţară, majoritatea anchetelor se fac după acest mod abuziv. Fără a încerca reabilitarea celor acuzaţi de diferite acte de corupţie, sunt mari şanse ca statul român să plătească la CEDO pentru reţinerea fostului primar al Clujului, Sorin Apostu, care a fost arestat la miezul nopţii, ori pentru modul în care au fost reţinuţi cei doi suspecţi din cazul jafului la Banca Transilvania, sau pentru faptul că ziaristul Liviu Man a fost ţinut la izolare timp de câteva luni.
În România arestările sunt de două feluri: cu surle şi trâmbiţe sau cu batista pe ţambal. Cei din primul “eşantion” sunt ridicaţi de mascaţi la primele ore ale dimineţii sau în miez de noapte, plimbaţi cu cătuşele la mâini prin faţa cameramanilor de la televiziuni şi anchetaţi de procurori până la epuizare. Aceştia sunt reprezentanţii “marii corupţii”. Arestaţii din cealaltă categorie sunt băgaţi în sălile de judecată cu gecile pe cap şi pe uşile din spate ale tribunalelor şi judecătoriilor. Aproape nimeni nu ştie cum arată şi, de obicei, sunt anchetaţi în libertate pentru că ei ajută la bunul mers al anchetei. Aceştia sunt “turnătorii” care beneficiază de tratament preferenţial din partea procurorilor.
Cei din prima categorie fac parte din “menajeria” circului Justiţiei şi, indiferent dacă sunt vinovaţi sau nu, ei trebuie să recunoască faptele de care sunt acuzaţi. De cele mai multe ori aceste declaraţii sunt semnate în urma unor anchete care durează ore în şir, a descinderilor la miezul nopţii în domiciliile celor vizaţi, a ameninţărilor la care sunt supuşi membrii familiei. Dacă declaraţiile nu sunt semnate, urmează arestul preventiv cu lumina ţinută aprinsă non-stop, izolarea, sau împărţirea celulei cu infractori care au comis acte violente.
Însă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat că aceste modalităţi de tratament, care seamănă cu tortura, sunt ilegale, astfel că dacă cei care au trecut prin acest “ciur” al justiţiei se adresează la CEDO, statul român va fi pus la plată pentru rele tratamente.
Presiunile procurorilor clujeni
Fostul edil al Clujului, Sorin Apostu, a fost ridicat de mascaţi şi arestat la miezul nopţii. El este acuzat de fapte de corupţie, şi, fără a comenta vinovăţia lui Apostu, procesul lui a fost transformat într-un circ mediatic. Mai multe date din cadrul anchetei au “respirat” în presă. Pe de altă parte, un coinculpat din acelaşi dosar, Aspazia Droniuc, care este denunţătorul lui Apostu, a beneficiat de toată discreţia asigurată de anchetatori, ea reuşind să nu apară decât la un singur termen al procesului.
Un alt caz de nerespectare a drepturilor omului este cel al ziaristului Liviu Man, care a fost ţinut în izolare câteva luni de zile pentru a recunoaşte acuzaţiile aduse de procurori. El a dat deja în judecată statul român la CEDO, unde acuză sistemul de încălcarea drepturilor la viaţă personală, nerespectarea libertăţii presei şi tortură şi rele tratamente. Cu toate acestea, unul dintre coinculpaţii dintr-un dosar disjuns, omul de afaceri Arpad Paszkany, a fost achitat de acuzaţiile aduse de procurori.
În cazul Dosarului Jaf la BT, în care doi tineri au fost acuzaţi de jefuirea unei sucursale a Băncii Transilvania, inculpaţii au fost ţinuţi în arest preventiv împreună cu un bărbat închisă pentru că şi-a omorât soţia. Cei doi tineri povestesc că au petrecut momente de groază în nopţile în care persoana vinovată de crimă ţipa că vrea să se spânzure din cauza vinovăţiei care îl apăsa.
Zeci de ore de anchetă non-stop
Decizia CEDO vine în urma unei petiţii depuse de o persoană care a fost acuzată de viol iar audierea a început în dimineaţa zilei de 3 decembrie 1998, ora 09:15, şi s-a încheiat la 5 decembrie 1998, ora 08:15. Potrivit deciziei CEDO privitoare la anchetarea epuizantă la care a fost supus acuzatul respectiv, “Curtea consideră că este esenţial ca nu doar acuzatul, ci şi apărătorul său, să asiste la audieri, să răspundă la întrebări şi să pledeze fără a fi într-o stare avansata de oboseală. De asemenea, este crucial ca judecătorii şi juraţii să beneficieze de întreaga lor capacitate de concentrare şi de atenţie pentru a putea urmări dezbaterile şi judeca limpede. Curtea consideră că, în condiţiile descrise mai sus, nu au fost îndeplinite exigenţele unui proces echitabil, şi în special acelea privind dreptul la apărare şi dreptul la egalitatea de arme. În concluzie, a existat o încălcare a paragrafului 3 din articolul 6 al Convenţiei, coroborat cu paragraful 1 al aceluiaşi articol”.
Potrivit Convenţiei europene, “Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public şi în termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronunţată în mod public, dar accesul în sala de şedinţă poate fi interzis presei şi publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părţi a acestuia, în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanţă când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei”, arată textul convenţiei.
Un clujean şi-a luat banii de la CEDO pentru modul în care a fost anchetat!
Spre exemplu, statul a pierdut la CEDO un proces deschis de fostul şef al SIPA Cluj, Floricel Vitan, după ce în 2000 fusese arestat pentru fapte de corupţie. El a fost acuzat că i-ar fi cerut bulibaşei romilor din Cluj-Napoca, Gabor Lajos, suma de 4.500 de dolari pentru a-l ajuta pe acesta să-şi întrerupă o pedeapsă cu condamnare. În 2000, Vitan a fost condamnat definitiv la patru ani de puşcărie, fiind găsit vinovat de trafic de influenţă, însă fostul colonel şi-a susţinut nevinovăţia, adresându-se la CEDO cu o plângere împotriva statului român pentru încălcarea în timpul procesului a mai multor prevederi din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Ca în majoritatea proceselor în care statul roman ajunge în faţa judecătorilor CEDO, România a pierdut în faţa lui Vitan. Astfel, conform deciziei CEDO, statul român nu a respectat prevederile articolelor 6 şi 8 ale Convenţiei, respectiv dreptul la un proces echitabil şi protejarea corespondenţei. CEDO a decis despăgubirea lui Vitan cu suma de 2.000 de euro, plus 200 de euro pentru cheltuieli.
