Cel mai bun off-shore imobiliar – “Brutarul” Vel Pitar

De 17 ani, moştenitorii unui morar din Cluj, Nagy Geza, se chinuiesc să recupereze un imobil din apropierea zonei centrale a Clujului. După ce au deschis procese în baza legilor restauratorii, clujenii au câştigat şi instanţele au obligat municipalitatea să le restituie proprietăţile. Însă, primăria nu mai era proprietara unei bune părţi din imobil, aşa că clujenii s-au trezit că se judecaseră cu cine nu trebuie. În momentul de faţă, în cartea funciară ca proprietar pe circa 200 de mp din imobil este firma de panificaţie Vel Pitar, deţinută de un off-shore implicat într-o paletă de businessuri, de la produsele de panificaţii până la cea de armament.

Înainte de venirea comuniştilor la putere, morarul Nagy Geza şi-a construit un imobil lângă Biserica cu Cocoş, pe Calea Moţilor. În 1950, prin decretul de rechiziţionare a bunurilor, comuniştii i-au luat casa morarului şi au distribuit apartamentele “oamenilor muncii”.

După 1990, când au fost emise legile restauratorii ale proprietăţii, Laszlo Sztankovits, împreună cu ceilalţi coproprietari (Maksay Maria, Nagy Antal Istvan, Nagy Edit Maria, Sztankovits Eva, Marton Ladislau, Lukacs Judit, Marton Laszlo Rezso), moştenitorii morarului clujean, au făcut cereri de retrocedare pentru imobil şi, ulterior, au deschis procese cu acest obiect. Primul proces a fost deschis în 1996, când oamenii au dat în judecată primăria clujeană care, la acea dată, prin intermediul fostului primar, Gheorghe Funar, vânduse deja trei apartamente din imobilul respectiv.

Însă problema clujenilor a apărut înainte de a deschide procesele respective pentru că Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei de la acea vreme a emis un ordin prin intermediul căruia o serie de locuinţe şi spaţii au fost trecute în administrarea societăţilor care funcţionau în cadrul acestui minister. Prin ordinul respectiv (Nr. 612/12.04.1995) circa 200 de metri pătraţi au fost trecuţi în proprietatea Panegro SA, o societate care, în urma absorbţii comerciale, a ajuns în patrimoniul actualei firme de panificaţie Vel Pitar.

Astfel că, din cauza unei neglijenţe crase a funcţionarilor şi a magistraţilor, Sztankovits împreună cu ceilalţi coproprietari s-au judecat aproape 15 ani de zile cu municipalitatea clujeană care, de fapt, nu avea nici o calitate procesuală pentru că în cartea funciară proprietar era actualul Vel Pitar.

Apartament doar pe hârtie

În anul 2009, clujenii mai sus menţionaţi au primit o parte din imobil, mai puţin cele trei apartamente vândute pe timpul administraţiei lui Gheorghe Funar şi a părţii din imobil trecute în proprietatea Vel Pitar.

Anul trecut, ei au deschis un alt proces în care cheamă în judecă şi SC Vel Pitar, chiar dacă această societate, practic, nu se foloseşte de spaţiul respectiv, care a ajuns o ruină din cauza situaţiei juridice incerte în care se află.

În momentul de faţă oamenii cer să se respecte hotărârile judecătoreşti emise până acum.

“Statul Român a preluat în mode nelegal şi fără titlu valabil imobilul mai sus menţionat, din care şi apartamentul nr 2. În temeiul sentinţei am fost puşi în posesie în ceea ce priveşte apartamentul nr 2 în conformitate cu procesul verbal de predare primire emis de Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca, dată la care suntem şi în mod oficial în posesia imobilului identificat în această acţiune. Solicităm constatarea nulităţii absolute a ordinului emis de Ministerul Agriculturii şi vă rugăm să reţineţi că SC Vel Pitar nu deţine un titlu valabil care să-i confere dreptul de proprietate asupra apartamentului nr 2”, arată clujenii în cererea de chemare în judecată.

Cu alte cuvinte, teoretic, apartamentul respectiv le-a fost retrocedat, dar, practic, oamenii nu pot face nimic cu el deoarece în cartea funciară figurează, în continuare, SC Vel Pitar ca fiind proprietar. Avocatul SC Vel Pitar, Gabriela Mina, nu a dorit să comenteze aspecte din cadrul acestui proces.

Off-shore-ul bun la toate

În spatele SC Vel Pitar se află o societate de tip off-shore, Broadhurst Investment Ltd. care este implicată într-o paletă largă de afaceri.

Spre exemplu, o parte din banii care au provenit din privatizarea afacerii Tutunul Românesc au ajuns şi în contul acestui off-shore. Tranzacţiile financiare care au avut ca destinatar Broadhurst Investment Ltd. au fost şi în atenţia Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), însă nu a fost finalizată nici o anchetă. Conform unui raport al ONPCSB, off-shore-ul Lindsell Enterprises Ltd. (din cadrul grupului NCH) figurează ca asociat sau acţionar la 15 societăţi comerciale româneşti. Societatea are deschise conturi în băncile din România, de unde transferă sume de bani în Cipru. Ivington Enterprises Ltd., în perioada 3 aprilie 2003 – 5 mai 2004, a încasat, prin transferuri efectuate din Cipru, 602.235 de euro şi a efectuat plăţi externe în valoare de 564.331 de euro, cu destinaţia Cipru sub titlul  de “repatriere de fonduri”. Broadhurst Investment Ltd. a beneficiat, în perioada 2003 – 2004, de încasări externe din Cipru, în valoare de 13.660.457 de euro şi a efectuat transferuri externe în valoare de 23.913.127 de euro. Una dintre persoanele implicate în această privatizare, fostul deputat Gabriela Iordăchescu, a avut o serie de afaceri care au fost conexate cu afacerile acestui off-shore.

Cine este “cel mai bun brutar”?

Afacerea Vel Pitar este deţinută exclusiv de fondul de investiţii Broadhurst Investment Limited care, în perioada 1999 – 2000 a cumpărat trei companii de morărit şi panificaţie: Mopariv Vâlcea, Berceni Bucureşti, Granpan Tecuci. În 2000 Mopariv Vâlcea cumpără Panegrano Cluj. Fondul de investiţii Broadhurst Investments Limited este administrat în România de către New Century Holdings (NCH). În decembrie 2001 se formează S.C. Vel Pitar S.A., prin fuziunea celor patru fabrici din industria de morărit şi panificaţie cumpărate de Broadhurst. Sediul noii companii este stabilit la Râmnicu Vâlcea. În perioada 2002 – 2006  Vel Pitar S.A. se măreşte prin achiziţia unor noi companii: Spicul Argeş Piteşti (2002), Pangran Iaşi şi Gorjpan Târgu Jiu (2003), iar în 2004 Vel Pitar cumpără o unitate de producţie în oraşul Balş, arondată punctului de lucru din Râmnicu Vâlcea. Anul 2005 a marcat mărirea grupului, prin fuziunea cu societăţile Postăvarul Braşov şi Panem Giurgiu. În 2007  Compania Vel Pitar se divide în trei societăţi autonome care au ca obiect de activitate panificaţia – S.C. Vel Pitar S.A., morăritul – S.C. Şapte Spice S.A. şi retailul – S.C. VP Magassin S.A. La începutul anului 2007, grupul Vel Pitar îşi extinde reţeaua de centre de producţie şi în judeţul Dâmboviţa, în oraşul Târgovişte.

Răzvan Robu