Cel mai mare castel în stil baroc din Transilvania, vândut Ungariei

Nu reprezintă o noutate faptul că România, de ani de zile „cedează” Ungariei mii de hectare de teren, clădiri istorice și păduri întregi. De-a lungul timpului, această indiferență a devenit un brand de țară, iar autoritățile acționează ori prea târziu, ori se fac că plouă și lasă lucrurile să se rezolve de la sine. 

„Dragostea” maghiarilor față de clădirile ce au legătură cu țara condusă de Viktor Orban este cunoscută la nivelul Transilvaniei de mii de oameni, mai puțin în rândul statului român, care, aproape de fiecare dată, deși are legea în mână, o aruncă pentru cioara de pe gard și cedează monumente de o importanță majoră pentru istoria noastră Ungariei. 

De data aceasta, politicienii și-au dat cu stângul în dreptul când vine vorba de Castelul Wesselényi din Jibou, județul Sălaj, care are șase anexe integrate. Acesta datează din secolul XIX, iar cea mai veche dintre construcțiile care compun acest ansamblu este curia, refăcută de către baronul Wesselényi István și de contesa Bánffy Kata. După ce proprietarul castelului, Wessélenyi Miklós, încetează din viață, fiul acestuia, Wessélenyi Miklós al II-lea face unele lucrări minore la reședința sa din Jibou. După venirea comuniștilor, când are loc naționalizarea, palatul și anexele sale sunt transformate într-o școală, liceu, internat, casă de pionieri și stațiune experimentală a tinerilor naturaliști. 

După ce România a gustat prima dată din democrație, castelul din Jibou a devenit un simplu club al copiilor. De-a lungul timpului, chiar dacă exteriorul nu a fost afectat, palatul a fost prădat în timpul comunismului, iar interiorul este aproape gol. 

De reamintit faptul că înainte de marea naționalizare, ultimul proprietar a fost Teleki Artúrné Wesselényi Ilona, iar descendenta sa, Janicskó Éva

(Ianicicău) a luptat pentru ca imobilul să-i revină în proprietate. Colac peste pupăză, în ciuda câștigului, Eva a decis să scoată la vânzare castelul, în condițiile în care nu avea banii necesari să-l renoveze și să-l întrețină. La începutul anului 2012, instanța a decis restituirea clădirii, iar Consiliul Județean Sălaj și-a putut exercita dreptul de preemțiune, după ce Ministerul Culturii a renunțat la acesta, lucru ce nu este de mirare. 

Firme paravan, oameni de carton, o istorie aruncată la gunoi de dragul banilor 

La scurt timp după retrocedare, Eva Ianicicău a murit, iar noul proprietar, Andrei Ianicicău a reușit să vândă ansamblul anul trecut pentru suma de 800 de mii de euro unei companii din Cluj-Napoca: Micro Vision Consult SRL. La început, proprietarul a cerut 1,5 milioane de euro pentru castel, dar a diminuat prețul la 900 de mii de euro, preț de pornire pe site-ul casei de licitații Artmark Historical Estate SRL. 

Totul bine și frumos, doar că la scurt timp după ce compania a cumpărat castelul, aceasta l-a vândut la, o altă firmă, de data aceasta maghiară: Manevi Zartkoru Reszvenytarsasag S.A.R.L, fiind parte a unei societăți numite Magyar Nemzeti Vagyonkezelő Zrt ce se ocupă cu câștigarea a cât mai multe clădiri istorice din Transilvania.  Firma din Cluj-Napoca, Micro Vision Consult, a avut în 2021 o cifră de afaceri de peste 77 de milioane de lei și un profit de aproape 15 milioane de lei. De precizat faptul că această firmă este parte în mai multe dosare, printre care cel de la Tribunalul Sălaj, privind Castelul din Jibou, unul la Judecătoria Arad, Curtea de Apel Alba Iulia, Judecătoria Hațeg și două la Tribunalul Hunedoara.

Moștenitorul castelului a pus sare pe rană și le-a amintit celor din Consiliul Județean Sălaj că au venit prea târziu cu dreptul de preempțiune fluturându-l pe la nas. Chiar dacă, înainte de vânzarea imobilului, președintele Consiliului Județean a anunțat că are de gând să folosească dreptul la preemțiune, consilierii au dormit în păpușoi și nu au luat o hotărâre în termen de 15 zile privind intenția de cumpărare. 

Pe cealaltă parte, Consiliul Județean Sălaj îl contrazice pe proprietar, precizând că instituția a exprimat în termen legal dreptul de preempțiune în ceea ce privește cumpărarea acestui imobil. Potrivit președintelui Consiliului Județean Sălaj, Dinu Iancu-Sălăjanu, instituția pe care o conduce a răspuns în termen privind intenția de preemțiune. 

Potrivit articolului 4 al Legii 422/2001, monumentele istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat pot fi vândute numai în condițiile exercitării dreptului de preemțiune ale statului român, prin Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, pentru monumentele istorice clasate în grupa A, sau prin serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, pentru monumentele istorice clasate în grupa B, ori al unităților administrativ-teritoriale, după caz, potrivit prezentei legi, sub sancțiunea nulității absolute a vânzării.

Când doi se ceartă, judecata decide sau amână la infinit 

Consiliul Județean Sălaj a cerut în mai 2021 constatarea nulității actelor prin care castelul a ajuns în proprietatea Manevi Zartkoru Reszvenytarsasag S.A.R.L. din Ungaria. Pe 7 noiembrie 2022, Tribunalul din Sălaj a amânat pentru 21 noiembrie pronunțarea în această cauză. 

„Reprezentantul reclamantului – c.j. ########### ###### arată că raportat la noţiunea de cumpărare, din punct de vedere drept administrativ, administraţie publică, în urma negocierii preţurilor, există şi acea hotărâre de cumpărare la preţul negociat care va face obiectul unei hotărâri de Consiliu. Arată că există o anumită organizare la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale potrivit căreia se exercită un drept – dreptul de preemţiune – care presupune încheierea de acte materiale şi inclusiv dreptul de cumpărare şi de a exercita o intenţie de a cumpăra în anumite condiţii care sunt stabilite de hotărârea de Consiliu nu de ordinul Ministerului Culturii, şi ulterior de a achiziţiona la preţul rezultat în urma negocierii. Sunt două etape distincte, dar arată ca şi cum ar fi o singură etapă cumulată în care exercită dreptul de preemţiune, se plăteşte preţul, banii cuprinşi în buget în termenul de maxim 15 zile. Ori acest termen de 25 de zile pe care îl are Ministerul şi cel de 15 zile pe care îl are U.A.T.-ul este pentru a decide dacă procedează la exercitarea dreptului şi ulterior de a face acele oferte de cumpărare a bunurilor de categoria A(…) Amână pronunţarea în prezenta cauză pentru data de 21 noiembrie 2022”, a anunțat instanța.  

Pe 21 noiembrie, Tribunalul din Sălaj a decis, din nou, amânarea pronunțării pentru 6 decembrie. De anul trecut și până acum au fost 12 termene în dosarul Castelului Wesselenyi. 

Până la cel de-al 13 termen, este important să menționăm câteva cuvinte despre societatea Manevi care a reușit să cumpere imobilul de la firma clujeană, implicată în șase dosare până acum. Aceasta a fost înființată în 1997, la Budapesta, fiind sub atenta supraveghere a Ministerului Afacerilor Externe maghiar. Rolul societății mai sus menționate este de a readuce în proprietatea statului maghiar a monumentelor pe care le consideră importante pentru Ungaria. 

Anul trecut, societatea ungurească a înființat la Satu Mare Manevi Pro Transilvania (sic!), prin care au început să se cumpere proprietăți. Guvernul Orban a pompat bani serioși prin care s-a reușit achiziționarea unor imobile precum un hotel din Oradea, dar și unul din apropierea Lacului Roșu din județul Harghita. În 2021, societatea a primit o majorare de capital de 30 de milioane de euro. Cu toate acestea, cifra de afaceri de anul trecut a fost de 2.017 lei și cu un profit de -10.977.205 RON, după doar un an de activitate. De asemenea, Manevi Pro Transilvania are doar doi angajați. 

Încă din 2017, Manevi ZRT, cea care a înființat Manevi Pro Transilvania, a început să cumpere la greu imobile cu valoare de patrimoniu. Mai exact, societatea ungurească a achiziționat firma Dacia SA, cea care deține clădirea hotelului cu același nume în Satu Mare. Mai mult, și hotelul Coroana din Sighetu Marmației a trecut, evident, în proprietate ungurească, dar și o clădire din Carei. Alte imobile cumpărate de către societatea ungurească sunt: Hotelul Ardealul, Castelul Mocsonyi și Teatrul Hirschl din Arad, Casa Teleki din Baia Mare, Hotelul Onix din Harghita, Hotelul Ferdinand din Hațeg și Hotelul Casino din Borsec.

Reamintim faptul că firma Manevi a avut un ajutor masiv privind achiziționarea zecilor de imobile, mai exact intermediari, cum este și firma clujeană Micro Vision Consult, înființată în urmă cu doi ani. 

Cum reușește Ungaria să cumpere Transilvania, bucată cu bucată, cu ajutorul fundațiilor și a societăților intermediare 

„Ajutoare” pentru a fura din patrimoniul românesc se găsesc la tot pasul, iar Ungaria profită din plin de ignoranța oamenilor de carton puși în funcții publice și care, mână în mână cu acești șmecheri, fură ce este mai de preț. Pe lângă societatea Manevi există și Fundația Sapientia, înființată în urmă cu 22 de ani de către mai mulți conducători ai bisericilor istorice maghiare din Transilvania. Totul a pornit de la dorința Budapestei de a finanța educația superioară în limba maghiară din Transilvania prin înființare unei universități particulare maghiare la noi în țară. Sub paravanul educației și a învățăturii, fundația a dat un tun de proporții prin achiziționarea Hotelului Melody din Cluj-Napoca. 

Clădirea care găzduiește unul dintre cele mai vechi hoteluri din Cluj-Napoca a fost declarată monument istoric de către Institutul Național al Patrimoniului din cadrul Ministerului Culturii. Situată în Piața Unirii, la numărul 29, acolo unde se intersectează Bulevardul 21 Decembrie 1989 și strada Regele Ferdinand, clădirea Hotelului Melody apare în peisajul urban al Clujului la jumătatea secolului al XIX-lea.

Înainte de apariția maiestuoasei clădiri a hotelului, pe acel loc existau două clădiri în care funcționaseră Biroul Fiscal al Clujului, care s-a transformat ulterior în berăria „Fiskus” și o a doua clădire în care se afla hotelul ,,Pannónia”.

De asemenea, Fundația „Sfântul Francisc” a reușit să concesioneze mai multe castele pentru o perioadă de 50 de ani. Pe  lângă cele menționate mai sus există și Fundația pentru Școală, care a reușit să achiziționeze Tipografia de Stat Ardealul din Cluj și Fundația Laszlo Teleki.

Citește și: Cluj-Napoca se întoarce, bucată cu bucată, la Ungaria. Retrocedările ilegale pe care Emil Boc și  administrația clujeană le ignoră