Centrul Info-turistic – Căşeiu, sat Rugăşeşti, situat într-o clădire tradiţională, a fost arhiplin luni seară, cu prilejul deschiderii, de către Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca, a unei secţii de cursuri de ţesut-cusut în localitate.
Aceasta este cea de-a treia secţie de acest fel a şcolii, după cele existente la Cluj-Napoca şi Bedeciu, toate aflate sub coordonarea renumitei artiste populare Elvira Gavriş, membru al Academiei Artelor Tradiţionale de la Sibiu. „Noi am răspuns <prezent> invitaţiei venite din zonă, n-a fost chiar uşor s-o aducem taman din Munţii Apuseni pe Elvira Gavriş, însă dorim ca secţia de cusut-ţesut să facă legătura cu comunitatea locală, fiindcă un lucru este bine ştiut: arta populară este prima care trebuie slujită într-un mediu sătesc şi mai ales într-o zonă cu atâtea tradiţii folclorice, cum e aceasta”, a declarat, în deschiderea evenimentului, dl. Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte.
La inaugurare au participat, din partea autorităţilor locale, Adrian Pura, viceprimarul comunei Căşeiu, Anca Boldor, coordonatorul Centrului Info Turistic – Căşeiu şi numeroşi săteni, în rândul căruia se aflau şi cele 11 cursante care vor începe săptămâna viitoare studiul artei cusutului. Cu acest prilej a fost vernisată şi Expoziţia itinerantă „Iubesc Clujul!”, prezentă până acum în mai multe oraşe ale ţării – Reşiţa, Alba-Iulia, Bucureşti, Turda, Satu-Mare, etc. – precum şi în afara României, la Chişinău şi Cernăuţi.
La final, au urmat câteva reuşite momente de muzică populară, susţinute de către cursanţii secţiei externe a Şcolii de Artă din municipiul Dej, coordonaţi de Felix Gălan şi acompaniaţi de taraful condus de Emil Mihaiu. Amfitrioana evenimentului a fost d-na Mariana Reman, cursanta şcolii de la secţia externă de teatru din municipiul Dej, cunoscută moderatoare de activităţi culturale din zonă. Emoţionată de acest nou început, Elvira Gavriş a mărturisit, după spectacol, următoarele: “Aici voi veni o dată pe lună – iar cursantele o dată pe săptămână, la Cluj-Napoca. Intenţionez, fiindcă nu ştiu încă nivelul lor, să le învăţ pentru început punctele de cusătură, care pot fi utilizate pe feţe de masă, perne, ii – şi pe urmă vom avea grijă să păstrăm tradiţia zonei, să înlăturăm kitsch-urile şi să reproducem exact modelele aflate în lada bunicilor. Asta pentru că, după cum am văzut, aici sunt suficiente modele de inspiraţie.
Iar începând cu anul II vom lucra şi la război, astfel ca la finalul celor doi ani de studiu, fiecare cursantă să ajungă să-şi confecţioneze singură – dacă nu un costum popular întreg, măcar o ie”. Dintre cursante distingem o persoană cu totul aparte, pe Voichiţa Rus. „Am învăţat cusutul în timp ce stăteam cu soţul meu, bolnav, în spital, de la d-na Raveca Soporan din Frata. Am rămas între timp singură, soţul meu s-a dus şi m-am gândit că trebuie să mă perfecţionez şi mai mult în arta cusutului şi, de asemenea să socializez, fiind o perioadă foarte dificilă cea prin care trec eu acum”, ne-a mărturisit Voichiţa Rus. “În mare parte, cursantele cunosc arta cusutului, din familie – a ţesutului însă mai puţin – dar toate doresc cu ardoare să se perfecţioneze şi să participe şi la viitoarele şezători tradiţionale, ce se vor organiza”, a declarat, în încheiere şi Anca Boldor, coordonatoarea secţiei de cusut-ţesut de la Rugăşeşti, la rândul său “ucenic” al doamnei Gavriş la acest curs.
