Centura Metropolitană trece prin Băile Someșeni pentru că traseul ”îndeplinește condițiile de mediu”

La finele săptămânii, Primăria Cluj Napoca a transmis că există sase oferte pentru construirea primei etape din proiectul centurii Metropolitane a Municipiului Cluj Napoca. Problema acestui proiect constă în faptul că drumul trece peste terenul Băilor Someșeni, o zonă protejată din punctul de vedere al ecosistemului din zonă. Deja, avizul de mediu este contestat în instanță, iar dacă judecătorii vor anula documentul, traseul va trebui refăcut. Gazeta de Cluj a întrebat administrația locală care au fost motivele pentru care traseul trece printr-o zonă cu protecție, iar răspunsul venit este că pe acolo este cel mai redus impact al mediului.

Gazeta de Cluj a prezentat în exclusivitate că avizul de mediu care stă la baza documentației pentru proiectarea centurii metropolitane este contestat în instanță. În situația în care zona Băilor Someșeni este protejată din punct de vedere al mediului, administrația locală a propus ca fix pe acolo să treacă traseul centurii metropolitane. În loc de protecție ecologică, urbanistii proiectului vor să bage buldozere și excavatoare, ca să nu mai vorbim despre impactul pe termen lung al faptului că printr-o zonă dedicată turismului balnear va trece un drum cu mai multe benzi de circulație dedicat, în special, traficului greu. 

Am întrebat administrația locală clujeană care au fost motivele pentru care s-a ales această variantă de traseu, iar răspunsul venit, prezentat succint, spune că această variantă are cel mai impact asupra mediului.

”Traseul Centurii Metropolitane a fost stabilit pe baza studiilor de specialitate efectuate în teren, urmărindu-se satisfacerea condiționărilor impuse de caracteristicile geotehnice, topografice, de protecție a mediului, de criteriile tehnice de proiectare, conform normativelor aferente acestei categorii de drum (dimensiuni ale amprizei, geometria curbelor, etc.) și de criterii care țin de eficiența economică a investiției. Rezultatul obținut îndeplinește în modul cel mai echilibrat criteriile enumerate, motiv pentru care traseul a fost aprobat în cadrul CNAIR conform cu avizul nr. 76982/92/04.11.2019, iar soluțiile constructive și măsurile pentru diminuarea impactului asupra mediului au fost acceptate și corespund condițiilor de protectie a mediului. Profilul de sustenabilitate și măsurile de protecție a mediului ce caracterizează proiectul au fost accentuate prin soluțiile optime și inovative dezvoltate de echipa de proiectare, dintre care amintim: 

◦ caracteristicile tehnice ale drumului și nodurile de acces ce asigură o deplasare constantă și sigură; 

◦ includerea de viaducte și tuneluri pentru a asigura un impact minim-invaziv al drumului în zonele ce protejează dezvoltarea și conservarea elementelor de biodiversitate. 

◦ soluții tehnice de protecție a apelor și a zonelor umede pentru a limita impactul proiectului atât în faza de construcție, cât și în faza de exploatare. Până la acest moment, pentru documentația Studiu de Fezabilitate s-au obținut următoarele avize, după cum urmează: 

∙ aviz CTE CNAIR nr.92/75363/14.09.2022, în calitate de Beneficiar Final 

∙ aviz CTE MTI nr.145/154/21.09.2022 

∙ aviz al Comisiei Tehnico-Economice Interministeriala nr.63/28.09.2022.

În acest sens, vă comunicăm faptul că indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții au fost aprobați prin Hotărâre de Guvern nr.1315/28.10.2022”, arată răspunsul Primăriei Cluj Napoca.

Proces pentru schimbarea traseului centurii

Terenul respectiv este deținut de Gidro Stanca, fostul Decan al Baroului Cluj. Ea nu l-a cumpărat, peste noapte, de la vreun samsar imobiliar, ci îl moștenește de la bunicul ei, Dominic Stanca, care în urmă cu 100 de ani a înființat Băile Someșeni și Clinica Obstetrică-Ginecologie “Dominic Stanca”. În subteranul terenului nămolos sunt peste 20 de izvoare cu compoziție diferită. În perioada în care băile funcționau, apa izvoarelor era folosită la tratarea afecțiunilor renale, la reglarea glicemiei, a hipertensiunii sau a hiperacidității gastrice. De asemenea, la Băile Someșeni se se făceau tratamente ginecologice, osoase, etc. Potrivit analizelor, nămolul din terenul peste care ar trebui să treacă centura metropolitană are compoziție asemănătoare cu cel de la Techerghiol și poate fi folosit în diferite terapii medicale.

Cu toate acestea, administrația locală a decis că fix pe acolo, practic printr-o zonă mlăștinoasă, trebuie să treacă centura metropolitană.

”Am revendicat băile și am obținut restituirea acestora – finalizată în 2005. La data în care am obținut posesia, băile nu mai erau în stare de funcționare, (nemai corespunzând din niciun punct de vedere igienic și medical). A urmat apoi un proces de dezmembrare a nr.top. dintr-o carte funciară ce cuprindea câteva zeci de numere topografice, neexistând altă posibilitate de soluționare a separării parcelei Băilor Someseni, proces care de asemenea a durat mai mulți ani. Ceea ce ne-a rămas de făcut era să construim o nouă mini stațiune balneară. Pentru asta trebuie bani si dorința de a investi pe termen lung, ceea ce după anul 2000 a cam dispărut. Toți investitorii dorind să investească în blocuri. În anul 2008 am ajuns coproprietar cu dl.Nica Valentin, cu care m-am asociat în vederea realizării proiectului. La acea dată zona de 24 ha figura în PUG ca zonă balneară. În anul 2010 am obținut un PUZ, care, pe baza expertizei profesorului MARSCH, de la Viena – HYDROALPINA – a împărțit zona în 4 parcele, toate vizând valorificarea și în același timp protejarea zăcământului. Din păcate, urmare a crizei economice din 2008, dl.Nica nu a mai putut susține proiectul și a pierdut și proprietatea cotei din băi. iar PUZ-ul și-a pierdut valabilitatea. DAR, ASTA NU A FĂCUT SĂ DISPARĂ ÎN NEANT CARARTERISTICELE ZONEI STABILITE PRIN EXPERTIZĂ. PUG-ul din 2015 (actualizare a PUG-ului Municipiului Cluj-Napoca – HCL 493/2014) a modificat pe cel vechi, stabilind zona băilor – cele 5 ha – ca zonă verde, iar diferența până la 24 ha, ca zonă agricolă. În 2018 am solicitat un certificat de urbanism, având speranțe la o nouă asociere. Răspunsul a fost negativ, în sensul că trebuie să așteptăm stabilirea traseului centurii metropolitane”, se arată în cererea de chemare în judecată formulată de gidro stanca împotriva Primăriei Cluj Napoca, a AGENŢIEI NAŢIONALe PENTRU RESURSE NATURALE, a AGENŢIEI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI CLUJ, a COMPANIEI NAŢIONALE DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE ȘI DRUMURI DIN ROMÂNIA și a MINISTERULUI FINANŢELOR PUBLICE.

În cadrul acțiunii se cere schimbarea traseului centurii metropolitane, astfel încât zona Băilor Someșeni să fie protejată, anularea  și 100.000 de euro cu titlu de despăgubiri.

6 oferte pentru primul tronson

Într-o emisiune la radio, Emil Boc a declarat că deja au fost depuse 6 oferte pentru primul tronson al centurii.

„Avem 6 ofertanți, mulți dintre ei și internaționali, pentru primul tronson al centurii Clujului. Centura metropolitană de un miliard de euro trece de această etapă. Vom realiza un alt proiect de infrastructură majoră pentru modernizarea Clujului și descongestionarea traficului. E vorba de 5 tuneluri, subtraversările și traversările din Făget, are 20 de noduri, e o operă arhitectonică”, a susține Emil Boc. 

Potrivit edilului, licitațiile pentru celelalte două tronsoane ale centurii ocolitoare urmează să fie finalizate luna următoare (18 și 19 aprilie 2023). Primul tronson din centura metropolitană a Clujului a fost scos la licitație pentru proiectare și execuție la finalul lunii ianuarie 2023. Centura metropolitană va aduce șase benzi pe DN 1 între Florești și Cluj-Napoca, inclusiv o bandă dedicată pentru SMURD și pompieri. Centura Metropolitană, proiect cu indicativ „Drum TransRegio Feleac T 35″, va avea în total 42 de kilometri și o durată de realizare de 4 ani (fiecare etapă). Proiectul centurii ocolitoare a Clujului presupune o finanțare de aproape 1 miliard de euro, potrivit reprezentanților Primăriei. În prima etapă de realizare a proiectului este prevăzută legătura Centurii Metropolitane Cluj-Napoca cu viitorul Spital Regional de Urgență pentru ca în etapa II să fie realizată și conexiunea cu Autostrada Transilvania.