Centura se surpa, Pantelimon se tine
Saptamana trecuta, pe centura Valcele-Apahida au aparut mai multe fisuri la peretii de sustinere a malurilor de pamant, in situatia in care drumul a fost inaugurat abia de cateva luni. La cateva zile de la deplasarea taluzurilor de pamant, seful Directiei Regionale de Drumuri si Poduri (DRDP) Cluj, Ion Pantelimon, a incercat sa explice cum a fost posibil ca o centura ocolitore, care a costat peste 150 de milioane de euro, sa se surpe intr-un timp atat de scurt. Pantelimon a aruncat vina pe fosta conducere a DRDP si pe o firma maghiara aflata in insolventa, care a fost preluata de o alta firma, care la randul ei a intrat in “suveica” altei societati. Cu alte cuvinte, raspunderea va fi asumata de un “iepure”.
Saptamana trecuta, un segment din pilonii de sustinere a centurii Valcele Apahida a crapat din cauza taluzurilor de pamant care au alunecat spre partea carosabila. In urma acuzatiilor ca drumul a fost prost facut si a costat extrem de scump, Ion Pantelimon, seful Directiei Regionale de Drumuri si Poduri (DRDP) Cluj a organizat o conferinta de presa. In prima parte a prelegerii, in loc sa explice cum va fi remediata stricaciunea si cine va plati pentru asta, Pantelimon a facut un istoric al institutiei si inventarul drumurilor si podetelor pe care le administreaza. Abia la intrebarile ziaristilor, seful DRDP Cluj a catadicsit sa explice situatia. In mod bizar, el a declarat ca alunecarile de teren au aratat, de fapt, faptul ca pilonii de sustinere arata ca lucrarea a fost bine facuta; chiar daca zidul de sustinere este crapat, Ion Pantelimon se pare ca nu observa lucrul acesta. “Micropilotii si cu ancorele nu au suferit nici un fel de destabilizare. Practic s-au inclinat grinzile cu tot cu micropiloti, asa ca ei si-au facut rostul. Vreau sa va spun ca suntem cu sufletul impacat, in sensul ca prin acest fortaj s-a dovedit ca ei sunt ancorati unde trebuie si la dimensiunea care trebuie”, a declarat seful DRDP Cluj in cadrul conferintei.
La inceputul saptamanii trecute, Prefectul Clujului, Florin Stamatian, a spus ca fisurarea a avut loc din cauza studiului care ar fi trebuit sa ofere informatii despre geologia zonei.
“Partea a buna este ca lucrarea este inca in garantie, deci constructorul ar trebui sa revada. Cred ca initial nu s-a facut un studio geo asa cum trebuie", a declarat prefectul judetului Cluj, Florin Stamatian.
Prinde orbul, scoate-i ochii
Revenind la declaratiile sefului DRDP Cluj, Ion Pantelimon, el spune ca refacerea lucrarilor revine in sarcina firmei care a construit centura, SC Vegyepszer, o societate ungureasca. Pana in momentul de fata, DRDP Cluj a decontat lucrari de circa 500 de milioane din cele 580 de milioane de lei. Insa, cei de la SC Vegyepszer au intrat in insolventa. In cadrul contractului incheiat pentru centura, firma ungureasca a fost creditata de o alta societate, SC Bonn. Insa, si aceasta firma a fost, preluata de o alta societate, Keller Construct, o firma din Ploiesti care se ocupa de instalatii sanitare, de incalzire si aer conditionat, patronata si administrata de Radu Elena. Aceasta persoana nu a dorit sa faca nici o declaratie. In opinia lui Pantelimon, obligatiile asumate contractual ar trebui asumate de una din aceasta sarabanda de societati.
“Ce pot sa spun este ca noi am avut grija si am cerut in garantie o firma care sa vina sa preia obligatiile Vegyepszer, in cazul in care aceasta nu isi va putea duce obligatiile contractuale la bun sfarsit. Astfel, Vegyepszer a venit in asociere cu firma Bonn. In acest demers am cerut consultanta si de la ANRMAP. Costurile pentru sustinerea acestui versant sunt de 40.388.000 de lei, din care noi nu am cheltuit decat 21.000.000 de lei. Desi Vegyepszer a lucrat mai mult, nu le-am platit pentru ca avem pretentia sa termine tot. In doua-trei saptamani decidem daca mai continuam cu ei sau mergem mai departe cu un nou constructor”, a declarat Pantelimon.
Fost sef la Drumuri a proiectat centura care a “derapat”
Insa, traseul centurii a fost proiectat de la bun inceput printr-o zona in care terenul este instabil, chiar daca acest lucru se stia inca de pe vremea imperiului roman. Insa, conform unor informatii confidentiale, traseul centurii a fost trasat prin zona respectiva pentru a se putea vinde o partea din padurea care a fost defrisata pentru a deschide calea centurii Valcele Apahida. Proiectantul centurii a fost societatea clujeana, DP Consult in actionariatul careia se gaseste Mircea Pop, fost director adjunct in cadrul CNADNR, adica institutia care a organizat licitatia pentru acest proiect. Lucrarea de proiectare a fost facuta la cererea lui Emil Boc. In 2006, societatea DP Consult se ocupa de exproprierile terenurilor peste care urma sa treaca centura Valcele Apahida. La data respectiva, DP Consult castigase licitatia pentru proiectarea centurii si guvernul promisese ca va da circa 45 de milioane de euro pentru construirea ei. In mare parte, Emil Boc a trasat aceasta centura pe un studiu de fezabilitate comandat de Miron Mitrea pe vremea cand acesta era ministrul Transporturilor si PSD-istii, care conduceau Clujul, ii cereau lui Mitrea sa dea bani pentru acest proiect. In pofida faptului ca drumul trece prin padure, Agentia pentru Protectia Mediului Cluj a considerat ca nu este necesara o evaluare a impactului pe care il va avea defrisarea unei suprafete de peste 38,5 de hectare de padure. Pe de alta parte, o serie de specialisti in Stiinta Mediului care, in mod ciudat au dorit sa isi pastreze anonimatul, sustin ca au atentionat ca se vor produce alunecari de teren pentru ca solul de pe o portiune din centura este alcatuit din nisipuri, gresii si conglomerate, straturi care sunt supuse pericolului erozional.
Pe langa proiectantii de la DP Consult, la aceasta centura au mai lucrat, in calitate de consultanti, si firmele Search Corporation si Primacons Group. In total, valoarea acestor doua servicii a costat statul 60 de milioane de lei. Din 2004 pana in 2006, cand s-au inceput lucrarile la acest proiect trei societati specializatre in proiectarea si construirea drumurilor au incercat sa gaseasca un traseu pe unde sa treaca drumul Valcele-Apahida. DP Consult, in calitate de proiectant si SC Search Corporation si Primacons Group in calitate de consultanti. In paralel, trei partide politice, “inarmate” cu diferite studii realizate de specialisti s-au ocupat de acelasi lucru. Intr-un final, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri din Romania a platit peste 60 de milioane de lei pentru un proiect semnat de DP Consult.
Cine este patronul DP Consult
Mircea Pop, actionarul din cadrul SC DP Consult, a ocupat in urma cu cativa ani functii de conducere in cadrul institutiilor de stat care se ocupa de reabilitarea si construirea drumurilor. Spre exemplu, in 1998, Mircea Pop ocupa functia de director al Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Cluj. In acea perioada, la adresa conducerii acestei directii, Curtea de Conturi a lansat o serie de acuzatii de deturnare de fonduri, dar nu a fost facuta nici o plangere sau acuzatie penala. Dupa ce a plecat din acest post, in 2003 el a fost numit consilier pe probleme tehnice de infrastructura in perioada in care prim ministru era Adrian Nastase. Apoi, in 2004, Mircea Pop a devenit director adjunct in cadrul CNADNR, post pe care l-a ocupat pana in 2006, an care coincide cu inceperea lucrarilor la centura de ocolire Valcele Apahida.
Cum a ajuns Mircea Pop la DP Consult
In anul 2002, Pop era reprezentantul firmei TMG CONSULTING. Aceasta societate asigura administrarea societatii MEGA ENTERPRISE GROUP, din actionariatul careia faceau parte Ratiu Maria Doina (actionar si la SC DP Consult), Morar Marian (fost actionar la SC DP Consult), Moldovan Silivan (actionar la SC DP Consult), Claudiu Silaghi (fondator al Bancii Transilvania, decedat). In 2003, actionarii din cadrul MEGA ENTERPRISE GROUP o numesc drept administrator pe Ratiu Maria Doina. In paralel, in cadrul firmei DP Consult, infiintata in 1997, societatea TMG Consulting apare, pe rand administrator si actionar pana cand, in 2009, SC TMG este radiata, nu inainte de a vinde actiunile (39%) pe care le detinea in cadrul DP Consult lui Ratiu Maria Doina, care ajunge sa detina 79%. Dupa aceea, in urma unei alte tranzactii, in 2011 pachetul majoritar de actiuni este detinut, dupa cum am aratat initial de Mircea Pop.
Razvan Robu