Cercetarea unui student la Cambridge dezvăluie că Emil Boc a atacat oamenii vulnerabili ca să mobilizeze electoratul

Teodor Grama, un tânăr din România care studiază la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, a analizat peste 2.000 de stenograme parlamentare de pe parcursul a peste 20 de ani pentru a dezvălui cum a apărut și a crescut tema „asistaților social” în discursul politic. Potrivit cercetării realizată de Teodor Grama, primarul Emil Boc este unul dintre oamenii politici care au atacat oamenii vulnerabili ca să mobilizeze electoratul.

Potrivit cercetării lui Teodor Grama, discursul „antiasistați” a pornit de la Partidul România Mare. „PRM a vorbit despre ajutoarele astea sociale ca fiind un simbol al decăderii morale a poporului român”. În timpul Guvernului Boc (2), în contextul măsurilor de austeritate, Emil Boc și Traian Băsescu au preluat și au popularizat temele PRM. Au lansat tema fraudei și a „nemuncii”: ideea că „există foarte multe persoane care beneficiază de pe urma ajutorului social și care, de fapt, trăiesc foarte bine”.  Punctul culminant al acestui discurs a fost în 2010. Atunci se vorbea de 7-8 milioane de „asistați”, cifra înglobând pensionari, angajați din sistemul public, beneficiari de ajutor social. „Apar numerele astea enorme de șapte milioane, de opt milioane, care nu sunt sub nicio formă conforme cu realitatea a câți beneficiază de venitul minim garantat”. Un discurs similar a existat și în Marea Britanie, însă s-a stins mai repede, pentru că „e mult mai greu să-ți spună politicienii britanici genul de lucruri pe care le-au spus politicienii români și să nu fie taxați de către presă”. 

Discursurile lui Emil Boc și Traian Băsescu despre „asistații social cu Mercedes în curte”

„Ştiţi foarte bine, doamnelor şi domnilor parlamentari, că vi s-au făcut cunoscute la birourile parlamentare că în mediul rural nu găseşti o persoană să vină la muncă, pentru că preferă să stea pe venit minim garantat, deşi are şi maşină de lux, şi casă cu standarde peste mulţi dintre români.”, declara Emil Boc la o intervenție în dezbatere din data de 20 septembrie 2010.

Teodor Grama a acordat un interviu publicației Libertatea în care a dezvăluit când se amplifică discursul împotriva asistatilor sociali.

„Momentul în care văd că se schimbă lucrurile este în timpul celui de-al doilea guvern Boc, în care apar tot felul de justificări pentru programul de austeritate care este implementat în 2010. Printre aceste justificări apare ideea, care până atunci nu fusese lansată sau nu fusese acceptată de politicienii mainstream, că există foarte multe persoane care beneficiază de pe urma ajutorului social și care, de fapt, trăiesc foarte bine. Sunt niște discursuri faimoase ținute de Emil Boc și de Traian Băsescu în Parlamentul României care spun că sunt oameni care primesc ajutor social și, în același timp, au Mercedes în curte și o casă cu standarde de trai cu mult peste nivelul mediei românilor. 

E prima oară când se întâmplă asta în toată perioada pe care am cercetat-o și apare în contextul post-crizei din 2008 și dintr-o încercare a Partidului Democrat-Liberal (PDL) de a justifica programul de austeritate prin a ataca beneficiarii de ajutoare sociale. E de menționat că ajutoarele sociale reprezintă un procent și au reprezentat întotdeauna un procent minuscul din bugetul de asigurări sociale, dar pentru că păreau să fie o țintă ușoară către care să direcționeze acest discurs, au apărut semnificativ. 2010 este anul în care apar cele mai multe mențiuni despre „asistații” social. Atunci este, cumva, punctul culminant al dezbaterii politice despre „asistații” social. 

• Guvernul Emil Boc (1) a deținut puterea executivă din 22 decembrie 2008 până în 23 decembrie 2009.
• În 14 decembrie 2008, PD-L și alianța PSD+PC ajung la un acord de guvernare intitulat „Parteneriat pentru România”.
• La 1 octombrie 2009, alianța PSD+PC părăsește guvernul Boc.
• Guvernul Emil Boc (2) a deținut puterea executivă din 23 decembrie 2009 până la 6 februarie 2012.

Libertatea: Cum a reacționat opoziția atunci?

Teodor Grama: Spre deosebire de discursul pe care îl vedem astăzi sau pe care l-am văzut în anii recenți, în care mai toate partidele par să fie de acord că e o problemă enormă cu beneficiarii de venit minim garantat, cu ajutoarele sociale, la vremea respectivă, tema asta genera realmente conflicte partizane. Opoziția USL respingea ideea că românii sunt toți beneficiari de ajutoare sociale și că cei care, într-adevăr, primesc ajutoare sociale cumva comit fraudă sau nu sunt cu totul sinceri cu privire la situația lor reală.

Ce stă în spatele mitului lansat de PD-L: șapte milioane de asistați social

Libertatea: De unde a preluat guvernarea PD-L acest discurs? 

Teodor Grama: A fost un proces de mainstreaming (aducere pe agenda publică, n.r.) al discursurilor și temelor abordate de către PRM la începutul anilor 2000. Pentru că există totuși un precedent cu PRM, care vorbește despre ajutoarele sociale ca fiind un simbol al decăderii morale a poporului român. Cred că este o decizie deliberată la nivelul guvernării Boc (2), o decizie luată având în minte niște calcule electorale: dintre toate justificările disponibile pe care le putem lansa în spațiul public pentru pachetul de austeritate, cel mai probabil lumea va putea să rezoneze cu ideea că există o clasă de oameni care nu muncesc, care primesc bani degeaba, și cumva să stârnească un impuls cvasijustițiar din partea electoratului românesc. Apar tot felul de numere, șapte milioane, opt milioane, lansate de guvernarea PD-L în vremea respectivă, care nu muncesc și care iau din banii noștri.

Libertatea: Cum se ajunge la aceste cifre uriașe, care sunt incorecte?

Teodor Grama: Toate temele acestea sunt foarte amestecate între ele: reforma pensiilor cu tăierile salariilor bugetarilor, cu ajutoarele sociale. Pare că sunt toate puse laolaltă și apare spectrul acesta al asistaților social, care, în anumite puncte, în perioada aceea post-criză, pare să înglobeze pe toată lumea. Înseamnă și lucrătorii din sistemul public, înseamnă și profesori, înseamnă și pensionari. De asta apar numerele astea enorme de șapte milioane, de opt milioane, care nu sunt sub nicio formă conforme cu realitatea a câți beneficiază de venitul minim garantat. Apare ideea că există oameni care parazitează sistemul public și există opoziția între oamenii care parazitează sistemul public, care iau bani de la bugetul de stat, și oameni care dau bani la bugetul de stat. Și „asistații” social sunt simboluri pentru acest conflict.

În 2001 a fost aprobată legea privind venitul minim garantat (VMG) – cunoscută în spațiul public ca „ajutor social”. Legea prevede acordarea unor sume de bani lunare pentru susținerea persoanelor și familiilor fără venituri sau cu venituri foarte mici, în urma realizării unei anchete sociale și în schimbul prestării unor servicii.  În spațiul public s-au vehiculat nenumărate informații false privind beneficiarii de ajutor social, numiți peiorativ „asistați social”. S-a spus că există milioane de „asistați”, care ar primi sume foarte mari, în mod fraudulos. Multe dintre aceste afirmații erau neadevărate. Temele au fost lansate de partide politice, în momente strategice, și au fost apoi preluate și distribuite de mass-media.  În realitate, sumele acordate ca ajutor social au fost și au rămas foarte mici.  De exemplu, o persoană singură, beneficiară de VMG, primește în prezent 170 de lei. Suma a crescut, începând cu 1 martie, de la 149 de lei.  O familie cu cinci persoane primește 631 de lei pe lună.  Numărul beneficiarilor de ajutor social este de câteva sute de mii, fiind în scădere în ultimii ani. 164.999 de persoane au beneficiat, în aprilie, de ajutor social, la nivel național. 

Sursa: libertatea.ro

Citește și: EXCLUSIV Sile Pușcaș scapă din ghearele justiției clujene. Procesul cu Primăria Cluj-Napoca se mută la Suceava