CFR dă în judecată Primăria pentru a elibera Strada Cantonului

După ce în urmă cu aproape două luni locuitorii de pe Strada Cantonului au aflat că sunt daţi în judecată de CFR, care cere evacuarea pe cheltuială proprie, la termenul din 8 iulie compania a cerut ca şi Primăria să fie inclusă pe lista pârâţilor. În repetate rânduri, Primăria a încercat mutarea familiilor care locuiau pe Cantonului prin schimb de terenuri, dar edilul a anunţat că municipalitatea îi va ajuta doar pe cei cu buletin de Cluj.

Compania Naţională de Căi Ferate SA Bucureşti, Regionala CF Cluj a chemat în judecată Primăria Cluj-Napoca, în procesul cu privire la evacuarea celor peste 120 de familii de pe strada Coastei Fără Număr, la ultima înfăţişare, care a avut loc în 8 iulie. Următorul termen în cazul procesului intentat familiilor de pe Coastei a fost amânat pentru data de 12 august. În cazul în care instanţă dă o soluţie favorabilă companiei feroviare, în ujur de 500 de persoane pot rămâne fără adăpost, fiind în pericol de a fi evacuate forţat, fără ca autorităţile să fi găsit vreo soluţie până în momentul de faţă.
Primarul Sorin Apostu a declarat că deocamdată există discuţii cu CFR-ul pentru a se găsi soluţii comune pentru relocare. „Cei care sunt în zona Cantonului ocupă astăzi, am înţeles de la cei de la CFR, în mod ilegal acea zonă, inclusiv ca şi gândire de zonă de protecţie. Noi am luat legătura cu cei de la CFR să ne lase răgazul sau să vină dânşii cu o alternativă, prin care să punem toţi umărul să îi mutăm pe cei care stau astăzi în zona respectivă. Aştept din partea CFR-ului să vină cu soluţii”, a declarat edilul.

Evacuare pe cheltuială proprie

Amintim că persoanele care locuiesc pe strada Cantonului fără număr, din Cluj-Napoca, au primit o citaţie din 31 mai 2011 pentru chemare în judecată în calitate de pârât de către Compania Naţională de Căi Ferate SA Bucureşti, Regionala CF Cluj, reclamant de fond. CFR cere prin acest proces emiterea unei ordonanţe prezidenţiale fără somaţie sau trecerea unui termen pentru ridicarea construcţiilor improvizate pe terenul CFR al Staţiei Cluj-Napoca Est şi plata cheltuielilor de judecată. Potrivit Grupului de Lucru al Organizaţiilor Civice (GLOC), CFR doreşte ca pârâţii să fie obligaţi să ridice toate construcţiile, iar în caz că refuză, CFR să fie autorizată să elibereze terenul pe cheltuiala pârâţilor.
Întrebat cum au ajuns familiile acelea să locuiască pe Cantonului, primarul a povestit că doar opt familii aveau dreptul de a locui acolo. „La vremea respectivă, au fost opt locuinţe, deci practic numai atâţia au buletin de Cluj. Ulterior s-a creat o comunitate. Sincer, nu cred că din comunitatea clujeană, din fondurile locale, nu cred că nimeni nu este dispus… Să ne integrăm ce avem în propria comunitate. Aşa, dacă suntem deschişi, mâine vor mai veni încă 300.000. Deci cei care sunt din Cluj-Napoca este normal să ne îngrijim de ei”, a afirmat Apostu.

Municipalitatea a construit în zonă

Cu toate acestea, edilul nu recunoaşte implicarea municipalităţii în construirea de locuinţe sociale la Pata Rât, inclusiv pe strada Cantonului. „În citaţie se face referire la adresa nr. 84789, 84810/20.04.2011 a Primăriei Municipiului Cluj-Napoca ce comunică faptul că Primăria „a întreprins demersuri pentru construirea de locuinţe sociale pentru persoanele defavorizate în zona Pata Rât, urmând ca pe viitor să se analizeze situaţia cetăţenilor de etnie romă şi necesitatea construirii altor zone pentru relocarea acestora în funcţie de oportunitatea acestor demersuri” (pag. 3, paragraful 7 al Citaţiei din 31 mai 2011)”, informează GLOC, făcând referire la citaţia primită de louitorii de pe Cantonului, informându-i că CFR cere evacuarea lor.
GLOC relatează cum au ajuns aceste familii să locuiască pe Cantonului. La începutul anilor 2000, mai multe dintre familiile care locuiesc acum pe terenul CFR, care au fost evacuate din alte zone din Cluj-Napoca, au fost mutate aici de către Primărie. Municipalitatea a oferit familiilor în folosinţă gratuită, pe baza unor contracte de comodat, căsuţe construite de organizaţii de caritate, cu acordul autorităţilor locale. La momentul respectiv, problema proprietarului de drept al terenului pe care au fost construite aceste locuinţe nu a fost ridicată.
În Protocolul de colaborare încheiat pe 07.04.2005 între Organizaţia Creştină Ecce Homo şi Primăria Municipiului Cluj-Napoca Ecce Homo se angajează să construiască 20 de locuinţe, iar Primăria se obligă „să asigure documentele necesare, ca avize şi autorizaţii, de asemenea planul de amplasament al locuinţelor în incinta Cantonului…”, protocol semnat de primarul de atunci, Emil Boc. „Pe actuala locaţie a Cantonului, teren ce aparţine Primăriei, locuiesc 40 de familii în condiţii improprii, în barăci improvizate. Pe această locaţie se vor construi 20 de locuinţe, care se vor da în folosinţă la 20 de familii din cele menţionate”, specifică Protocolul.

Schimburi de terenuri

Primăria avea, totuşi, cunoştinţă de faptul că proprietarul terenului destinat locuinţelor sociale este altul. Viceprimarul Laszlo Attila a declarat în primăvara anului trecut că se caută soluţii pentru mutarea comunităţii de la Pata Rât pe un alt teren, după ce municipalitatea a renunţat la mutarea acestora în zona Someşeni. “Am renunţat la planurile pentru strada Moş Ion Roată pentru că erau probleme cu situaţia proprietăţii, erau afectate vecinătăţile şi trebuia să existe o zonă de protecţie pentru unitatea militară din zonă. Terenurile vor fi undeva în apropiere de rampa de gunoi de la Pata Rât şi pe noul amplasament o să locuiască şi cei care traiesc la groapa de gunoi”, a explicat Laszlo Attila.  Consiliul Local a cerut în aceeaşi perioadă identificarea proprietarilor de terenuri din zonă, pentru ca prin achiziţii sau schimburi de proprietăţi să obţină o suprafaţă necesară stabilirii cetăţenilor de pe străzile Cantonului şi Coastei, în număr de 1500 de persoane.
GLOC arată, pe baza unor documente ale Primăriei, că instituţia ştia încă de anul trecut de situaţia conflictuală pe creată de amplasarea locuinţelor sociale pe strada Cantonului. „În Referatul Direcţiei Patrimoniului Municipiului şi Evidenţa Proprietăţii cu Nr. 64778/451.1 din 25.03.2010 se arată „argumentele” în vederea „reamplasării persoanelor” din aceste zone, cum ar fi nivelul de insalubritate foarte ridicat şi multe reclamaţii ale cetăţenilor din zonă. Pe baza acestui Referat, Hotărârea nr. 127 din 30.03.2010 a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca a aprobat efectuarea unor demersuri necesare identificării de terenuri în Zona Pata Rât “în scopul mutării persoanelor care locuiesc ilegal pe str. Cantonului şi str. Coastei”, arată Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice.

Primăria se spală pe mâini

Un an mai târziu, Primăria constată din nou ceea ce ştia de ceva vreme, şi în plus se face că plouă în legătură cu propria responsabilitate pentru starea de fapt a lucrurilor. Citaţia primită de locuitorii de pe Cantonului arată că “colonia de rromi compusă din pârâţii mai sus menţionaţi, au ocupat abuziv terenul CFR…. Acest fapt a fost constatat prin procesul verbal nr. 118 încheiat la data de 15.03.2011 în Staţia Cluj-Napoca Est, cu ocazia întrunirii comisiei format din reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca, Gărzii Naţionale de Mediu, Comisariatului Jud. Cluj, Sucursala Regională CF Cluj, Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă – Regionala Cluj şi Secţia Regională de Poliţie Transporturi Cluj”.
Contactat de Gazeta de Cluj, viceprimarul Laszlo Attila a explicat situaţia din Pata Rât. În primul rând, acesta ne-a povestit că Primăria Cluj-Napoca a primit o înştiinţare de la CFR, în care i se cere să evacueze persoanele care locuiesc pe terenul de pe strada Cantonului să să găsească soluţii pentru a le găsi acestora locuinţe. Primăria a răspuns la acel moment CFR-ului că ar trebui să se adreseze instanţei pentru a rezolva această problemă, dar nu s-a pus încă problema să fie daţi în judecată de compania feroviară. „Dar dacă vom fi chemaţi şi noi în instanţă, vom merge, dar nu văd de ce am fi implicaţi”, a declarat Laszlo Attila.

Favela de Cluj

În legătură cu încercările repetate ale Primăriei de a muta comunitatea de pe Cantonului, Laszlo ne-a arătat că există un grup de lucru care se ocupă cu găsirea de terenuri pentru aceast scop, de asigurare a unor locuinţe cu caracter social. „Dar nu vă pot spune dacă în acest caz a fost găsită o soluţie, pentru că activitatea comisiei nu este publică”, ne-a explicat viceprimarul.
În cazul în care locuitorii de pe Cantonului îşi depun cereri pentru locuinţe sociale şi se încadrează în criteriile Primăriei, pot accede la apartamentele din municipiu pe care le pune municipalitatea la dispoziţia clujenilor fără proprietăţi. „Dar din experienţa noastră, vă pot spune că foarte mulţi nu se califică pentru că fie provin din altă localitate, fie au avut cândva o locuinţă şi au vândut-o. Ca să primeşti locuinţă socială trebuie să declari în faţa unui notar că nu ai avut, nu deţii şi nu ai înstrăinat o proprietate pe teritoriul româniei după Revoluţie”, ne-a explicat Laszlo Attila.
În ceea ce priveşte situaţia terenului pe care locuiesc familiile de la Pata Rât, nu tot este cerut înapoi liber de sarcini de CFR. Terenul pe care sunt construite locuinţele modulare în care au fost mutaţi cei care au locuit pe Strada Coastei este al Primăriei, care a făcut schimb de terenuri pentru ridicarea acestora. Iar terenul pe care organizaţiile non-guvernamentale au ridicat căsuţele la începutul anilor 2000 le aparţinea acestora. „În anii 90, pe terenul CFR-ului au fost plasate două containere, iar în jurul acestora s-a constituit această favelă”, a mai afirmat viceprimarul.

Diana Gabor