Media raportărilor oficiale făcute de pescarii membri ai unei asociaţii din Delta Dunării a ajuns, anul trecut, la două tone de peşte pe an, cu aproape 25% mai mică decât cea din anii precedenţi, situaţia fiind explicată atât prin criza sanitară, cât şi prin lipsa unor măsuri de sprijinire a domeniului.

Preşedintele Asociaţiei Goloviţa, Cătălin Balaban, a declarat, pentru AGERPRES, că situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât peştele cu valoare economică este prins tot mai rar în plasele pescarilor.

„Doar 5% din raportări înseamnă crap, somn şi ştiucă. De la an la an, capturile la peştele bun sunt tot mai mici, iar carasul şi plătica, cu un preţ de piaţă mic, sunt în procente tot mai mari. Acum 15 ani, de exemplu, proporţia dintre peştele valoros şi cel cu valoare mică era de 50-50”, a afirmat Balaban.

Prohibiția pescuitului în Delta Dunării în 2020 începe mai devreme

El a explicat capturile mici înregistrate anul trecut inclusiv prin criza sanitară, care a restricţionat activitatea restaurantelor.

„Anul trecut, s-a pescuit selectiv, pentru că pescarii nu aveau unde să-şi vândă peştele. Au pescuit doar pentru consumul familial. Este o perioadă foarte grea pentru toată lumea. Din păcate, nici statul nu a venit în sprijinul pescarilor pentru a duce tradiţia mai departe.

Pescuit in Delta Dunarii - propunerile laPensiuni.ro

Până la debutul pandemiei, am cerut în timpul fiecărei întâlniri cu autorităţile subvenţii pentru perioada de inactivitate, subvenţie pentru kilogramul de peşte raportat. Aşa am scoate la iveală piaţa neagră a peştelui şi am creşte veniturile pescarilor. Ei fac în continuare investiţii în bărci, în unelte de pescuit”, a mai spus preşedintele Asociaţiei Goloviţa.

Alţi factori care determină scăderea resursei piscicole sunt poluarea apelor, supraexploatarea, dar şi lipsa decolmatărilor care ar duce la crearea unor spaţii propice pentru reproducerea speciilor, potrivit sursei citate.

Acestora li se adaugă o specie de peşte provenită dintr-un fluviu care se varsă în Marea Neagră şi care se dezvoltă excesiv în rezervaţie, guvidul de Amur, potrivit cercetătorului Institutului Naţional Delta Dunării (INDD), Gabriel Lupu.

Asociația de Pescari Golovița | Activități tradiționale, timpuri moderne
Asociația Golovița

„Guvidul de Amur, specie de peşte cu talie medie sau mică, semnalată în Deltă în anul 2007 de colegul nostru, Aurel Năstase, consumă absolut tot, toate tipurile de icre pe care le întâlneşte, toate tipurile de alevini, peşti în stadiul larvar, mănâncă larvele de broaşte, pontele lor. Specia este în creştere exponenţială. Sunt puse în pericol speciile autohtone de peşti care depun icre în Deltă. Ne vom trezi în situaţia în care anumite specii dispar din cauza unui asemenea dăunător”, a declarat reprezentantul INDD.

Înfiinţată în anul 2007, Asociaţia Goloviţa numără 66 de pescari din Jurilovca, Sarichioi şi Ceamurlia de Jos, potrivit Agerpres.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.