Chirurgul septuagenar supranumit ”Mâini de Aur”, ex-șeful secției de Chirurgie plastică de la Spitalul de Recuperare Cluj Napoca, se ține cu dinții de funcție

Medicul chirurg Georgescu Alexandru Valentin, fostul șef al secției de chirurgie plastică din cadrul Spitalului Clinic de Recuperare Cluj Napoca, a deschis un proces împotriva spitalului pentru că a fost concediat. Medicul spune că, din punct de vedere legal, spitalul nu ar fi putut să facă acest lucru pentru că el este membru al Academiei de Științe Medicale, iar legea le permite academicienilor să fie păstrați în funcție și peste vârsta de pensionare. Cu toate acestea, reprezentanții spitalului au demonstrat că Georgescu nu este membru, ci a început demersurile pentru a deveni. De numele lui se leagă și două cazuri de malpraxis: într-unul dintre ele a încurcat degetele pe care trebuia să le opereze.

În urmă cu un an, chirurgul Georgescu Alexandru Valentin a  dat în judecată SPITALUL CLINIC DE RECUPERARE Cluj Napoca și a cerut anularea unor dispoziții prin care conducerea spitalului a denunțat contractele în baza cărora își desfășura activitatea.

El a cerut reîncadrarea în funcția de medic primar în specialitatea chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, șef de secție în cadrul secției clinice chirurgie plastică – microchirurgie reconstructivă din cadrul Spitalului Clinic de Recuperare Cluj Napoca. Suplimentar a cerut ca spitalul să îi plătească salariul începând cu data de 26.04.2022, când a fost concediat.

Chirurgul clujean deține competențe în microchirurgie vasculară și nervoasă și chirurgie estetică.

Potrivit legii, medicii se pensionează la vârsta de 67 de ani. Însă, în unele cazuri speciale există o dispensă. Medicii membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare ai Academiei Române și ai Academiei de Științe Medicale, cetățeni români, profesorii universitari și cercetătorii științifici gradul I, doctorii în știinţe medicale, care desfăşoară activități medicale, pot continua activitatea medicală până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Peste această vârstă medicii, membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare ai Academiei de Științe Medicale, cetățeni români pot fi menținuți în activitate ”conform dispozițiilor ort. 10 alin. (2) din Legea nr. 264/2004 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Medicale, cu modificările și completările ulterioare”

În anul 2022, Georgescu și-a făcut dosarul profesional pentru a deveni membru al Academiei Române de Științe Medicale, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Anterior a formulat cereri către conducerea spitalului pentru menținerea în activitate, iar ele au fost aprobate. Însă, când a împlinit vârsta de 70 de ani, deşi avea o recomandare a Academiei de Știinţe Medicale din România – Filiala Cluj în vederea primirii sale ca membru de onoare al Academiei de Științe Medicale, la data de 20.04.2022, fără nicio notificare, omul a primit decizia încetării contractului individual de muncă și a contractului de administrare.

De fapt, chirurgul Georgescu nu este membru al Academiei de Științe Medicale din România

De cealaltă parte, reprezentanții spitalului arată că ”s-a emis un act valabil prin care s-a constatat încetarea de drept a contractului de muncă. Situația de fapt nu a fost ignorată sub nicio formă, întrucât cazul de încetare de drept este cel prevăzut la art. 56 lit.c care se circumscrie situației particulare a reclamantului. (…) reclamantul încearcă să ascundă faptul că acesta nu deține calitatea de membru de onoare al Academiei de Științe Medicale din România și încearcă să demonstreze un comportament abuziv al subscriei în relația cu acesta.

Potrivit recomandării anexate cererii introductive reiese că Filiala Cluj a Academiei a recomandat primirea reclamantului ca membru de onoare, însă acest fapt nu a fost realizat în mod concret”, se arată în punctul de vedere formulat în proces de reprezentanții Spitalului de Recuperare.

Practic, în cadrul procesului, chirurgul Georgescu a încercat să dovedească calitatea de membru al Academiei cu o recomandare venită din partea filialei clujene.

În cadrul procesului, reprezentanții spitalului au arătat că, pentru a arăta recunoștință pentru activitatea profesională depusă, au întreprins demersuri pentru ca Georgescu să continue activitatea sa de medic, dar că acest lucru nu a fost posibil.

”Astfel, deşi pârâtul a transmis la data de 18.04.2022 cerere către Colegiul Medicilor – Cluj, de a se aproba continuarea activităţii reclamantului ulterior vârstei de pensionare ( 26.04.2022) şi până la ocuparea unui post prin concurs, f. 43, prin care a motivat şi de ce nu s-a organizat concurs respectiv riscul unui deficit serios de personal, Colegiul Medicilor Cluj prin răspunsul nr. 1067/19.04.2022, f. 44 a arătat că solicitarea de emitere aviz nu poate fi soluţionată favorabil. (…) Prin urmare, câtă vreme toate condiţiile prevăzute de art 391 alin. 5 din L 95/2006 trebuie îndeplinite cumulativ, iar la data împlinirii vârstei de 70 de ani, avizul pozitiv din partea CMR lipsea, rezultă că pârâtul, chiar dacă avea aprobarea ordonatorului principal de credite, nu putea dispune continuarea activităţii reclamantului peste vârsta de 70 de ani”, se arată în motivarea Tribunalului Cluj care a respins cererea chirurgului clujean. 

Chirurgul a operat din greșeală degetul greșit

De activitatea chirurgului Valentin Georgescu se leagă și două cazuri care pot fi asimilate cu cele de malpraxis.

Unul dintre ele este mai vechi. Este vorba despre Claudia Răileanu, o tânără care a decedat în 1997 urma unei operații de sept nazal la care a fost supusă de medicul clujean. Părinții fetei l-au dat în judecată și, inițial, au câștigat procesul, judecătorul obligând Spitalul de Recuperare Cluj și pe medic să plătească daune în valoare de 500.000 lei. Ulterior, medicul a reușit să obțină rejudecarea procesului și a fost achitat de acuzația de ucidere din culpă, iar daunele pe care a fost obligat să le plătească au fost de 48.700 lei (daune materiale) și 50.000 lei (daune morale).

Al doilea caz, de dată mai recentă, a avut loc în urmă cu aproximativ 6 ani. 

Vlad Mănăsescu, un tânăr care și-a rupt degetul mic de la o mână s-a dus pentru o intervenție chirurgicală. Însă, medicul l-a operat la alt deget, care nu avea nicio problemă. 

El spune că i-a atras atenția chirurgului despre faptul că operează degetul greșit chiar în timpul intervenției. ”El a continuat să lucreze. Mi-am dat seama că ceva nu este bine în momentul în care degetul mic era oarecum ascuns și nu simțeam că acela este în centrul atenției, dacă pot spune așa. S-a scuzat minute întregi. M-a chemat pe urma în biroul lui unde a continuat cu scuze. La plecarea mea îmi spune ‘Acuma mă puteți înjura liniștit’. Lupul își schimbă blana, dar năravul ba. La sfârșit mi-a spus, încercând să se spele pe mâini de această greșeală, că mi-a făcut chiar un bine operându-mă și la degetul greșit. Total eronat”, declarat Mănăsescu într-o postare pe Facebook, unde și-a povestit experiența.

Cariera chirurgului Valentin Georgescu

Face parte dintre cei care au înființat în 1994 Catedra de Chirurgie Plastică în cadrul UMF Cluj Napoca, a fost coordonator de rezidențiat, coordonator al cursurilor de Chirurgie Plastică în cadrul UMF Cluj Napoca, coordonator al cursurilor postuniversitare de microchirurgie și chirurgia mâinii, coordonator de teze de licență, coordonator de teze de doctorat (11 teze de doctorat finalizate), organizator a multiple workshopuri și cursuri practice de disecție naționale și internaționale. În calitate de Profesor Asociat al UMF Cluj Napoca și Școlii Doctorale, a organizat cursuri și lucrări practice cu studenții și medicii rezidenți și a îndeplinit rolul de coordonator de teze de licență și coordonator de teze de doctorat (4 teze de doctorat în desfășurare). A elaborat 55 de lucrări de specialitate publicate in extenso în reviste indexate ISI, 70 de lucrări de specialitate publicate în reviste indexate BDI, 7 articole de specialitate publicate în reviste neindexate, 23 de articole publicate în Proceedings, precum şi că a participat, în calitate de editor, la elaborarea a trei tratate internaționale, respectiv, trei tratate naționale, de microchirurgie reconstructivă și traumatologie și, în calitate de autor, la elaborarea a 21 de tratate internaționale, respectiv, 16 tratate naționale de chirurgia mâinii, traumatologie, microchirurgie şi că a participat la cel puțin 200 de congrese și convenții naţionale și internaționale, prezentând mai mult de 500 de lucrări de specialitate, această activitate conducând la acordarea de numeroase distincţii din partea mai multor instituții academice sau asociații profesionale medicale, atât la nivel mondial cât și la nivel național.