Compania spaniolă Cikautxo RO, care deține o fabrică de subansambluri auto la Câmpia Turzii, a ajuns în atenția inspectorilor fiscali după ce s-a constatat că în timp ce societatea mamă CIKAUTXO S. COOP a realizat profit în perioada în care firma a înregistrat pierderi masive. Astfel, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj a stabilit în sarcina companiei o bază impozabilă suplimentară în sumă totală de 7.151.272 lei. Situația a luat o altă turnură, după ce dosarul a ajuns pe masa judecătorilor de la Tribunalul Cluj care au desființat parțial concluziile inspectorilor fiscali.
Compania spaniolă Cikautxo a fost supusă unei inspecții fiscale, în perioada ianuarie – decembrie 2020, care a vizat impozitul pe profit pentru perioada 1 iulie 2015 – 31 decembrie 2018. În perioada 2015 și începutul anului 2016, Cikautxo RO s-a angajat într-un plan ambițios de investiții, construind o nouă unitate de producție în Câmpia Turzii. Cu toate acestea, fabrica a mers mai mult în pierdere decât pe profit. Inspectori fiscali au analizat atent situația financiară a Cikautxo RO și au identificat tranzacții intra-grup desfășurate cu părțile sale afiliate.
Când Cikautxo Ro era pe pierdere, firma mamă avea cel mai mare profit
Comparând rezultatele financiare ale societății din România cu cele ale societății mamă, CIKAUTXO S. COOP, au descoperit un contrast uimitor. În timp ce societatea mamă a înregistrat profit în perioada 2015-2018, societatea din România a consemnat pierderi semnificative în aceeași perioadă.
În anul 2015 Cikautxo RO a înregistrat o pierdere din exploatare în sumă de 752.916 euro, în anul fiscal 2016 pierderea din exploatare a fost în sumă de 559.176 euro, atingând o valoare maximă de 909.389 euro în anul 2017, iar pentru anul 2018 compania din Câmpia Turzii a înregistrat o pierdere 791.120 euro.
Pe de altă parte, în toată această perioadă, compania mamă Cikautxo S. Coop a obținut profit din exploatare, după cum urmează: 9.843.000 euro pentru anul 2015; 6.284.000 euro pentru anul 2016; 13.180.000 euro pentru anul 2017; 8.815.000 euro pentru anul 2018.
Un detaliu interesant este că anul cu cea mai mare pierdere înregistrată de filiala din România coincide cu anul în care compania mamă a obținut cel mai mare profit.
În urma verificărilor, inspectorii fiscali au emis decizia de modificare a bazei de impunere și Raportul de inspecție fiscală prin care a fost stabilită o bază impozabilă suplimentară în sumă totală de 7.151.272 lei (6.870.217 lei rezultând din modificarea bazei de impunere datorată ajustării prețurilor de transfer + 281.055 lei rezultând din ajustare pierdere fiscală raportată în anul 2015).
Societatea a contestant documentele, soluționarea contestației fiind delegată Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Ploiești, care a stabilit că solicitarea Cikautxo este neîntemeiată și nemotivată.
Ulterior, compania a dat în judecată Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești, cerând magistraților de la Tribunalul Cluj să anuleze o decizie emisă de DRGFP Ploiești privind soluționarea unei contestații administrative cu privire la suma de 6.870.217 lei privind venituri suplimentare stabilite ca urmare a analizării prețurilor de transfer. Societatea a cerut, de asemenea Anularea deciziei privind modificarea bazei de impozitare și a Raportului de inspecție fiscală emise de către DRGFP Cluj-Napoca – AJFP Cluj cu privire la suma de 6.870.217 lei privind venituri suplimentare stabilite ca urmare a analizării prețurilor de transfer.
Inspectorii fiscali au stabilit în sarcina firmei un impozit pe profit de peste 1,1 mil de lei
Compania care administrează fabrica din Câmpia Turzii și-a argumentat acțiunea arătând că efectul demersurilor făcute de inspectorii fiscali de a modifica baza de impozitare ar duce la stabilirea unui impozit pe profit suplimentar în valoare de 1.144.204 lei, având la bază calculul următor: 16% x 7.151.272 lei.
Totodată, Cikautxo Ro a apreciat că „actele atacate sunt nelegale și netemeinice organele fiscale, nesocotind mai multe norme legale, perpetuând un raționament vădit nelegal atât cu privire la principiile esențiale care reglementează prețurile de transfer cât și cu privire la modalitatea efectivă/tehnică de derulare a procedurii de ajustare din prezenta speță”. De asemena, firma a arătat că în perioada 2015 și începutul anului 2016, s-a aflat într-o fază de investiții masive, punând în funcțiune o nouă unitate de producție – construcția unei fabrici de subansambluri auto, împrejmuire și utilități în Câmpia Turzii. Prin urmare, a înregistrat pierderi operaționale în perioada 2015-2016 deoarece a fost o perioadă în care s-a obținut producție în condițiile în care toți angajații au fost noi, mașinile de producție au fost noi și au necesitat teste de producție. Astfel au rezultat mai multe rebuturi tehnologice decât în mod normal, sens în care au fost înregistrate cheltuieli operaționale mai mari decât în mod normal.
Cicautxo Ro, salvată de instanță
În cele din urmă, magistrații de la Tribunalul Cluj au arătat că nu există vreo reglementare din care să rezulte că existența unei situații în care o companie asociată realizează în mod constant pierderi, în timp ce grupul în ansamblul său este profitabil, reprezintă încălcare a normelor referitoare la prețurile de transfer. Astfel, au decis să admită în parte cererea formulată de societate Cikautxo Ro și au dispus anularea în parte a deciziei privind soluționarea contestației administrative emisă de către DRGFP Ploiești, anularea în parte a Deciziei privind modificarea bazei de impozitare și anularea în parte a Raportului de inspecție fiscală emise de către DRGFP Cluj-Napoca – AJFP Cluj cu privire la obligațiile aferente perioadei 2016 – 2018, dar a menținut constatările organelor fiscale cu privire la tranzacțiile aferente anului 2015. Menționărm că decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
„Actele dosarului și constatările expertului confirmă faptul că organele fiscale în ajustările efectuate nu au determinat concret care anume tranzacţii intra-grup realizate de reclamantă au fost ajustate, în raport cu care parte afiliată şi care este suma concretă pe care pe tranzacţie ajustată. De altfel, acest aspect nu a fost contestat de organul fiscal. Se observa însă că aceasta abordare a organului fiscal este justificată de modul în care a înțeles să reclamanta să întocmească dosarul prețurilor de transfer. Câtă vreme în întocmirea dosarului prețurilor de transfer reclamanta a avut o abordare globală, nu se poate imputa organului fiscal, care a avut obligația de a verifica DPT întocmit de reclamantă, că a stabilit sumele suplimentare în sarcina reclamantei în mod agregat. Prin urmare, pentru anul 2015, concluziile organului fiscal urmează a fi menținute în totalitate. Pentru anii 2016 – 2018 instanța este de acord cu poziția reclamantei și expertului în sensul că în utilizarea marjei nete este preferabilă aplicarea metodei prin raportare la tranzacții comparabile interne, față de utilizarea aceleași metode prin raportare la tranzacții comparabile externe.”, a motivat instanța.
