Cinci clujeni au fost condamnați ‌la închisoare pentru constituirea unui grup infracțional organizat

În decembrie 2018, judecătorul Nora Boiciuc a condamnat la închisoare cinci persoane din Turda acuzate de ”constituirea unui grup infracțional organizat”. Decizia a fost atacată cu apel, dosarul aflându-se pe rolul Curții de Apel Cluj. La data de 16 decembrie, Curtea de Apel Cluj a respins ca nefondate apelurile condamnaților.

Este vorba de Chiciudean Aurelian Daniel, alias Relu (3 ani și 8 luni de închisoare cu executare), Ferdean Călin Petre, alias Fefe (5 ani și 2 luni de închisoare cu executare), Mureşan Călin Mircea, zis Mâţa (4 ani și 4 luni de închisoare cu executare), Ghib Claudiu, zis Ghibu (2 ani și 10 luni de închisoare cu executare) și Radu Bogdan (6 luni cu suspendare).

Inculpații au fost condamnați pentru cămătărie, şantaj şi organizarea unui grup infracţional, care, potrivit procurorilor, pretindeau taxă de protecţie în cluburile de noapte din Turda şi Câmpia Turzii. Decizia Tribunalului Cluj a fost atacată cu apel, dosarul aflându-se pe rolul Curții de Apel Cluj.

Motivarea a fost redactată în data de 16 decembrie 2019, în timp ce Nora Boiciuc era suspendată din funcție, potrivit unui răspuns primit din partea Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătorul Ioana Nora Boiciuc de la Tribunalul Cluj este suspendată din funcție începând din aprilie 2019. Cu toate acestea, magistratul a redactat sentința unei condamnări în decembrie 2019. Într-adevăr, documentul a fost semnat de președintele Tribunalului Cluj, menționând că Nora Boiciuc se află în concediu de odihnă, însă cu toate acestea CEDO a stabilit într-un caz similar că motivarea sentinței nu poate fi semnată decât de judecătorii care au dat acea decizie. Prin urmare, Curtea Europeană a stabilit că singura modalitate de compensare a incapacității judecătorului de a oferi motivația condamnării ar trebui să fie un proces nou.  

”Doamna Nora Boiciuc, judecător la Tribunalului Cluj, este suspendată din funcție începând cu data de 08.04.2019, până în prezent nefiind înregistrată la Consiliu solicitarea doamnei judecător de eliberare din funcție prin pensionare”, arată CSM.

Motivarea din dosarul mai sus menționat a fost semnată de către doamna Sorina Ana Seleșiu, președintele Tribunalului Cluj, motivându-se că doamna judecător Nora Boiciuc se afla în concediu de odihnă.

CEDO: Motivarea sentinței nu poate fi semnată decât de judecătorii care au dat acea decizie

Gazeta de Cluj a evidențiat într-o ediție anterioară o situație similară, care a avut loc în cazul unor sloveni – este vorba despre cazul Cerovsek și Bozicnik vs. Slovenia. Aceștia au dat statul în judecată la CEDO, reclamând că nu au avut parte de corectitudinea procedurilor judiciare, deoarece motivarea a fost scrisă de alt judecător decât cel care s-a ocupat de speță, fără să participe la proces.

”Reclamanții (la CEDO) fuseseră judecați pentru furt de un singur judecător în Slovenia. Judecătorul s-a retras din activitate după stabilirea verdictului, fără a oferi o motivare scrisă privind vina inculpaților și sentința dată. După aproximativ trei ani, doi judecători, care nu participaseră la proces, au elaborat motivații scrise utilizând ca bază o reconstituire a dosarelor cazului. Condamnările au fost confirmate în apel fără vreo reanalizare directă a dovezilor”, arată sentința CEDO dată în primăvara anului 2017.

În procesul intentat la CEDO, reclamanții au acuzat că li s-a încălcat dreptul la un proces corect, iar instanța CEDO a fost de acord că a fost vorba de o încălcare a Articolului 6 ce vizează corectitudinea procedurilor judiciare.

Această decizie a CEDO este reprezentativă pentru importanța unei motivări argumentate la finalul unui proces și pentru ca acest lucru să se întâmple imediat.

”Instanța a evidențiat că obligația oferirii unei motivări, printre alte lucruri, asigură o aplicare corectă a justiției, evită deciziile arbitrare, contribuie la încrederea publicului în actul judiciar și a inculpaților în decizia luată, permițând depistarea și remedierea posibilelor abordării tendențioase ale unui judecător. Aceste obiective nu au putut fi îndeplinite în acel caz deoarece judecătorul care a condus procesul nu a explicat verdictul din punctul de vedere al dovezilor, inclusiv al credibilității declarațiilor inculpaților și martorilor. În contextul argumentației Guvernului Sloveniei că procedura standart nu a putut fi respectată din cauza circumstanțelor excepționale, mai precis retragerea din activitate a judecătorului, instanța CEDO a precizat: … data retragerii judecătorului trebuia să fie cunoscută în avans. Ar fi trebuit luate măsuri fie pentru finalizarea cazului de către acel judecător singur, fie pentru cooptarea unui alt judecător de la începerea procedurilor judiciare”, mai arată CEDO.

Curtea Europeană a stabilit în cazul Cerovsek și Bozicnik vs Slovenia că singura modalitate de compensare a incapacității judecătorului de a oferi motivația condamnării ar trebui să fie un proces nou.  

Este de notorietate că, potrivit art. 406 CPP, hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluționarea cauzei și se semnează de toți membrii completului de judecată. În caz de împiedicare a unuia dintre aceștia, hotărârea se semnează în locul său de președintele completului, iar dacă nici acesta nu poate semna, hotărârea se semnează de președintele instanței.

Cu privire la acest aspect, CEDO a admis că pot exista situații obiective în care un judecător să fie în imposibilitate de a-și motiva hotărârea, dar a arătat că se impune remedierea acestei deficiențe prin mijloace procedurale, constând fie în desființarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, fie în rejudecarea cauzei de către o instanță de control judiciar, procedându-se la reaudierea reclamanților și a martorilor.

Curtea de Apel Cluj a respins, la data de 16 decembrie, apelurile inculpaților, subliniind că acestea sunt nefondate. De asemenea, Curtea de Apel Cluj îi obligă pe inculpați să plătească statului suma de 1200 lei, fiecare.  

“Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpaţii CAD, M M C, FPC, GC, RB împotriva sentinţei penale nr.353 din data de 19.12.2018 pronunţată de Tribunalul Cluj. (…) Obligă apelanţii să plătească în favoarea statului suma de câte 1200 lei, fiecare, prezentând cheltuieli judiciare”, se arată în soluția pe scurt a ședinței de la data de 16 decembrie.

Decizia Curții de Apel Cluj este definitivă.

Dan Jitaru, avocatul care a reprezentat apelanții în cadrul dosarului, a declarat pentru Gazeta de Cluj că nu știe care este motivarea acestei decizii, în consecință, nu se poate exprima referitor la situația în cauză. 

Avocatul Alexandru Rîșniță a reprezentat doar unul dintre apelanți, și anume pe Radu Bogdan, în contextul unei mărturii mincinoase, potrivit declarațiilor acestuia.