Potrivit strategiei energetice asumate de Guvernul Dăncilă, proiectul Hidro Tarniţa a fost amânat până spre anul 2050. În tot acest timp, banii de salarii merg, chiar dacă nu se face nimic concret. Spre sfârşitul anului trecut, un alt guvern PSD anunţa că se anunţă închiderea proiectului ca fiind unul nefezabil. În această degringoladă politică banii alocaţi cu studiile de fezabilitate pentru acest proiect au fost pierduţi pentru că statul a întrerupt negocierile începute în 2014 pentru realizarea hidrocentralei.
Potrivit lui Iulian Tudorache, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei, banii cheltuiţi pe studiile de fezabilitate pentru proiectul hidrocentralei de pe Tarniţa au fost cheltuiţi degeaba. Aproximativ cinci milioane de euro au fost plătiţi de Hidroelectrica pentru acest proiect care ar trebui edificat în apropierea Clujului. “În perioada august 2014 – august 2016 s-a derulat procedura de selecţie investitori, respectiv negocieri preliminare şi neangajante pe marginea proiectului de atragere de investitori. Având în vedere aspectele ridicate şi solicitările numeroase din partea potenţialilor investitori, guvernul a stabilit că procedura de selecţie, iniţiată în conformitate cu anunţul publicat de societatea Hidro Tarniţa la data de 07.08.2014, să înceteze, iar Ministerul Energiei (ME) să realizeze alte modalităţi de atragere a investitorilor.
Folosind experienţa acumulată în cei doi ani de negociere cu potenţiali investitori, ME urmează să reia analiza privind posibile modalităţi de atragere de investiţii, cu respectarea reglementărilor naţionale şi comunitare în domeniul ajutorului de stat şi având în vedere şi strategia energetică a României până în 2030, cu perspectivă până în 2050.
Se va lua în considerare inclusiv posibilitatea realizării acestei investiţii prin metoda parteneriatului public-privat. Studiul de fezabilitate, inclusiv actualizarea acestuia, au fost suportate din bugetul Hidroelectrica, iar toate cheltuielile înregistrate pe parcursul derulării procedurii de atragere de investitori, din bugetul companiei de proiect Hidro Tarniţa, nefiind cheltuite în acest sens fonduri de la bugetul de stat” arată oficialul din cadrul Ministerului Energiei.
Consultant plătit degeaba
În domeniul energiei, ministerul de resort a selectat consultantul Deloitte Consultanţă, companie care a desemnat un expert în energie să se ocupe de studiul de fezabilitate al acestui proiect, după ce statul deja investise bani. Costul acestei scheme a costat statul 3,5 milioane de euro, bani plătiţi din fondurile Hidroelectrica. Iniţial, modelul financiar al proiectului Tarniţa care demonstra necesitatea şi fezabilitatea lui. Însă, ulterior, acelaşi consultant a notat, despre acelaşi proiect, că „rezultatele modelării indică un grad scăzut de fezabilitate pentru toate investiţiile în capacităţi de pompaj înainte de anul 2030. Capacităţile flexibile, ce pot participa la piaţa de echilibrare şi interconexiunile sunt estimate a rămâne suficiente pentru a asigura curba de sarcină, inclusiv în situaţii de stres. Cu toate acestea, este oportună realizarea unui studiu de locaţii pentru capacităţi de acumulare prin pompaj de dimensiuni mici”.
Totul a culminat anul trecut când, în ”Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050”, din versiunea preliminară supusă consultării publice proiectul a dispărut complet. Mai mult, se afirmă că ”Rezultatele modelării indică un grad scăzut de fezabilitate pentru toate investiţiile în capacităţi de pompaj înainte de anul 2030”.
Şefii Hidro Tarniţa
În cadrul Hidro Tarniţa SA, Dan Gherghelaş a ocupat funcţia de director interimar până în noiembrie 2014. Ce l-a recomandat pe Gherghelaş pentru acest post? A fost şef la SAPARD şi APIA, instituţii care se ocupă de administrarea fondurilor UE pentru agricultură şi are un.. blog! Ulterior, în locul lui a fost numit Ovidiu Demetrescu, cu o experienţa de 16 ani în domeniul asigurărilor şi serviciilor financiare, 9 ani în fuziuni şi achiziţii şi 15 ani în domeniul energetic.
După Demetrescu, funcţia a fost ocupată de Ion Badea care a declarat în câteva rânduri în presă că, de fapt, statul care a pompat bani în acest proiect, a fost şi cioclul care i-a pus cruce.
Printre şefii care au dat forma fotoliilor de la Hidro Tarniţa cu şezutul şi au câştigat aproximativ 7.000 de lei/lună pot fi amintiţi udemeristul Novak Levente, consilier în cadrul Ministerului Culturii. Spre exemplu, la hotărârea NR. 65/29 din aprilie 2015 Novak nu a mai participat la şedinţă, prezenţa lui fiind asigurată telefonic. Cătălin-Ionut Deaconescu, fost Prefect al Bucureştiului. După ce a terminat Facultatea de Ştiinţe Politice, care îl recomandă pentru o funcţie de conducere din cadrul unei companii de electricitate, Deaconescu s-a ocupat cu ”statul degeaba”. Potrivit experienţei profesionale, în perioada ianuarie 2001-octombrie 2002 a fost expert în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. Apoi, între octombrie 2002 şi februarie 2005 a lucrat ca expert la Camera Deputaţilor, Grupul Parlamentar PNL. Pentru ca fisa postului să fie completă, el a ”tăiat frunză la câini” şi în perioada martie 2005 – octombrie 2005 din funcţia de director la Direcţia pentru Serviciile Publice Deconcentrate, Ministerul Administraţiei şi Internelor. Din Consiliul de Administraţie, nu le recomandă nimic pe Gabriela Rossita Dumitriu şi pe Elena Popescu.
Potrivit mfinanţe.ro, în 2014, SC Hidro Tarniţa SA a avut cifră de afaceri şi profit zero, dar a acumulat datorii de 879.205 de lei.
În 2016, Hidro Tarniţa a declarat o cifră de afaceri zero şi un profit de 14.000 de lei. La capitolul datorii compania avea 2,7 milioane de lei.
Hidrocentrală pentru sifonat bani
În momentul de faţă există alte cinci hidrocentrale similare acestui proiect care nu sunt rentabile. Acest lucru o spune chiar administratorul Hidroelectrica, Remus Borza. „Anul trecut, în august, am pornit toate hidrocentralele de pe Olt pentru o lună. Apoi, cu cifre, am demonstrat autorităţilor şi tuturor celor interesaţi că acestea nu pot funcţiona în condiţii de rentabilitate economică cu actualele niveluri de preţ ale energiei din piaţă şi cu cadrul legislativ actual. Acelaşi lucru ar fi şi la Tarniţa, un proiect faraonic care, dacă s-ar face, ar ajunge în aceleaşi condiţii precum hidrocentralele noastre de pe Olt, care sunt noi-nouţe şi au costat 400 de milioane de euro, bani aruncaţi degeaba. Tarniţa-Lăpuşteşti nu are sens, nici cu chinezii, nici cu altcineva”, arată Borza. Hidroelectrica a angajat, prin procedură de licitaţie restrânsă ca şi consultant general, Asocierea Deloitte Consultanţă, HydroChinaZhong Nan Engineering Corporation, Banca Comercială Română, pentru servicii de consultanţă juridică, financiară, comercială şi tehnică în vederea selectării de investitori şi înfiinţării societăţii comerciale pentru realizarea obiectivului. Contractul de consultanţă, în valoare de 5 milioane de euro, a fost semnat în 2010. Investiţia necesară pentru racordarea la sistemul energetic naţional a fost evaluată la 135 de milioane de euro, urmând a fi introdusă în planul de investiţii al companiei de stat Transelectrica.
Proiect vechi de 40 de ani
Proiectul de realizare a centralei de acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti a fost discutat pentru prima dată în România în urmă cu aproximativ 40 de ani, când au fost efectuate şi cercetările pentru depistarea celui mai bun loc. Locul de construcţie al hidrocentralei a fost ales dintr-o serie de aproximativ 20 de amplasamente din toată ţara, datorită, printre altele, căderii foarte bune de apă şi a poziţionării.
