Cine plătește abuzurile din protocoale

Mai multe dosare întocmite ca urmare a protocoalelor încheiate între SRI și DNA și între SRI și Parchetul General au dus uneori la anchete abuzive, în urma cărora instanțele de judecată au pronunțat condamnări penale cu ani de închisoare.

Ulterior au ieșit la iveală investigații și probe falsificate. Victimele și-au demonstrat nevinovăția adresându-se forurilor internaționale.

Condamnare fără probe

Pensionara Mariana Rarinca era reținută pe 10 iunie 2014, de doi procurori DNA, Carmen Damian și Iulian Păncescu, pentru șantaj și condamnată ulterior, de TMB, la 3 ani cu suspendare. Aceasta a fost acuzată că i-a cerut 20.000 euro șefei de atunci a ÎCCJ, Livia Stanciu, pentru a nu face publice informații compromițătoare despre ea și familia ei.

Ulterior, prin Rezoluția Inspecției Judiciare din 7.07.2015, din Dosarul nr. 3464/IJ/DIJ/2015, întocmită de inspectorul Ioan Gărbuleț, prin care acuzata a cerut cercetarea disciplinară a judecătoarei Livia Stanciu și a celor doi procurori DNA, se arată că Mariana Rarinca nu i-a cerut niciodată magistratului Livia Stanciu suma respectivă. Documentul a fost înaintat spre avizare șefului Inspecției Judiciare, Rica Vasiliu Cravelos, care l-a restituit inspectorului pentru a fi modificat. Pe 24.08.2015, a fost astfel emisă o nouă rezoluție din care a fost scos paragraful privitor la suma respectivă și avizat în noua formă de inspectorul-șef. Actul a fost în cele din urmă clasat, după ce în prealabil a suferit modificări.

Astfel, singura probă prin care Mariana Rarinca ar fi pretins acești bani este declarația judecătoarei. „Această doamnă, care a lucrat la cabinetul soțului meu, decedat în urmă cu trei ani și jumătate, m-a apelat spunându-mi că soțul meu ar avea o datorie de 20.000 euro la dumneaei. Desigur că am manifestat inițial toată disponibilitatea pentru a clarifica această situație, deși mi s-a părut absurdă după trei ani și jumătate. I-am solicitat să-mi furnizeze date concrete ce reprezintă suma respectivă. Mi-a comunicat că aceasta ar reprezenta contracte de asistență juridică care nu au fost onorate de soțul meu, ca urmare a decesului acestuia. I-am cerut din nou, cu insistență, în acea discuție, să-mi prezinte elemente concrete cu privire la situația ­respectivă. În mai multe rânduri, în discuție, a evitat. În finalul ei m-a amenințat că dacă nu îi dau suma de 20.000 euro, va întreprinde acțiuni de defăimare a mea.“

În luna mai 2015, Curtea de Apel București a decis achitarea Marianei Rarinca, pe motiv că fapta nu are caracter penal, iar procurorii nu au adunat suficiente probe, după cum prevede legea.

Ion Stan: „Șeful SRI m-a amenințat cu închisoarea“

În anul 2012, deputatul PSD Ion Stan și șoferul acestuia, Florin Sarca, au fost acuzați de trafic de influență de către procurorii DNA. Demnitarul ar fi pretins sume de bani pentru înlesnirea unor contracte în derulare și obținerea de noi contracte de către mai multe firme, pe lângă funcționari publici. Potrivit comunicatului DNA, Ion Stan a primit prin intermediul șoferului său câte 15.000 lei în 4 tranșe. O parte din bani au fost cheltuiți pentru materiale electorale.

Deputatul PSD a declarat apoi că a fost amenințat cu închisoarea de către directorul SRI George Maior. Ulterior acuzația a fost negată de către Sorin Sava, fost purtător de cuvânt al instituției. „SRI, și cu atât mai mult domnul director Maior, a avut mai multe convorbiri cu membrii comisiei (de control al activității SRI), inclusiv cu domnul Stan. Domnul Maior nu a amenințat niciodată pe nimeni, nu l-a amenințat pe domnul Stan niciodată.“

Primar Baia Mare: 36 de interceptări sunt false

Procurorii DNA au dispus, pe 18 iunie 2013, începerea urmăririi penale împotriva primarului municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, pentru luare de mită, trafic de influență și operațiuni financiare incompatibile cu funcția sa. Motivul ar fi fost faptul că edilul ar fi cerut și primit sume de bani de la 5 societăți pentru câștigarea unor licitații organizate de primărie.

Cătălin Cherecheș a depus însă la dosar o expertiză din care rezultă că cele 36 de interceptări audio care au fost depuse de DNA la dosar sunt falsificate, acestea fiind editate prin montaj audio, ștergere și inserare. Totodată, ele ar conține urme de compresie distructivă și ireversibilă anterioară. „Denunțătorul a spus la DNA că a folosit doar un telefon mobil pentru a face aceste înregistrări. Acum, expertul a venit și a spus că sunt două reportofoane și două telefoane și nimeni nu face nimic să afle adevărul“, spunea primarul.

Citește mai mult pe cotidianul.ro.