Cine sunt ţeparii preferaţi de clujeni
Chiar daca afara sunt tot mai multe grade, unii dintre clujeni sunt la racoare sau, cel puţin, au fiori pe şira spinarii pentru ca au tras ţepe la Cluj. De la ţepe financiare şi imobiliare, trecand prin cele financiare şi ajungand la cele mai injurate ţepe: cele din reabilitarea drumurilor, clujenii ii injura şi admira in egala masura pe ţepari. Incepand cu Caritas, reabilitarile drumurilor judeţene, Bechtel, sau “boemii” din clanul Ursaru, toţi s-au oprit la Cluj pentru o ţeapa.
„Ţeapa” se numara printre „sporturile” preferate ale romanilor. De multe ori nu conteaza ca cel pe care vrei sa-l tragi in piept este ruda, prieten sau un om de afaceri cu care n-ai face bine sa te pui. Important este sa-l pacaleşti ca sa iasa profit. In ultimul timp, „ţeparii” care s-au invartit prin Cluj au fost de la companii mamut, cum este Bechtel, care a promis ca face şi nu s-a ţinut de cuvant, la ţepari cu antecedente, care se imbraca frumos şi pacalesc de la volanul limuzinelor, sau la dezvoltatori imobiliari care se prefac ca vand locuinţe celor creduli. Conform unui studiu realizat de Camera de Comerţ Imobiliar din Romania (CCIR), aproape un sfert din romanii care apeleaza la serviciile unei agenţii imobiliare au dat „ţepe”, uitand sa achite comisionul perceput pentru tranzacţia imobiliara tranzacţiei. Aceasta situaţie exista in ciuda faptului ca agenţiile imobiliare din ţara nu percep cele mai mari comisioane, adica intre 5-7% din valoarea tranzacţiei. De asemenea, un alt ”teren” care reprezinta o parte din economia neagra a Clujului transpare din anunţurile de mica publicitate de genul „cumpar firma cu datorii”. Aceste tranzacţii de „sereleuri” (SRL – societate cu raspundere limitata – n.r.) se fac fara a incalca legea, insa duc la datorii la bugetul local sau in conturile bancilor. Conform juriştilor, legile care reglementeaza vanzarea şi cumpararea de societaţi comerciale sant extrem de prost facute. Astfel, in cazul unei vanzari frauduloase a unui SRL cu datorii, persoana raspunzatoare pentru neregulile financiare este administratorul firmei, şi nu patronul care a incheiat tranzacţia, iar, in cazuri grave, sancţiunile pot ajunge pana la pedeapsa cu inchisoarea.
„Legea impozitului pe profit (414/2002) il face pe administratorul societaţii responsabil de vanzarea firmei cu datorii, in cazul in care cumparatorul nu le plateşte. Este extrem de anormal sa angajezi raspunderea penala a unei persoane, cum este cazul administratorului, pentru exercitarea dreptului de dispoziţie asupra acţiunilor societaţii de catre o alta persoana, adica patronul sau acţionarul”, este de parere juristul Romeo Szasz.
Ţepele din drum
La categoria de „ţepe” mari se incadreaza firmele de construcţii, in special cele care au reuşit sa prinda contracte cu statul pentru refacerea şi intreţinerea de drumuri. Spre exemplu, firma greceasca Proodeftiki a caştigat milioane de euro de pe urma licitaţiilor de contractare a serviciilor de intreţinere a drumurilor din Romania, insa nu şi-a respectat obligaţiile contractuale de intreţinere a drumurilor din judeţul Cluj. Drept pentru care SC Proodeftiki a fost data in judecata de autoritaţile statului care vor sa-şi recupereze banii. Insa, in acest caz, sint slabe speranţe, intrucat firma greceasca are sediul social intr-un apartament din Bucureşti. In octombrie 2007, Compania Naţionala de Autostrazi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a dat in judecata SC Proodeftiki, cerand achitarea a peste un milion de lei, bani pe care grecii ar fi trebuit sa-i plateasca la Direcţia Regionala de Drumuri şi Poduri (DRDP) Cluj, in urma unui contract de intreţinere a unei porţiuni din DN 17 pe timp de iarna.
Bancuri cu americani
Tot in categoria „ţepelor” care lasa statul pe drumuri poate fi inclusa şi colaborarea dintre guvern şi compania americana Bechtel. Chiar daca inţelegerea pentru realizarea Autostrazii Transilvania a fost semnata acum 10 ani, pana in momentul de faţa nu s-au realizat decat aproape 50 de kilometri de autostrada asfaltaţi. Contractul pentru realizarea Autostrazii Transilvania a fost incheiat de Guvernul Nastase, fara a se organiza vreo licitaţie, iar suma pusa in joc de stat a fost de 2,215 miliarde de euro şi se estima ca termenul de finalizare va fi in anul 2012. Iniţial, oficialii Bechtel au estimat ca primul tronson de autostrada, 2B, va fi finalizat in 2008. Conform oficialilor, in momentul de faţa nu se cunoaşte daca, la finalizarea acestui proiect, statul va avea capacitatea financiara de a intreţine autostrada, intrucat costul intreţinerii unui kilometru de autostrada este de aproximativ 214.000 de euro anual.
Din Hummer, la zdup
Cei mai „boemi” ţepari care au trecut prin Cluj in ultima vreme sant Robert Ursaru, Cristian Balaban şi Iancu Gorgan. Ei au acţionat cu mult „curaj” şi au reuşit sa pacaleasca mai mulţi oameni de afaceri clujeni ascunzandu-se in spatele unor maşti de prosperi oameni de afaceri. In mai puţin de trei luni, grupul condus de Robert Ursaru a pus pe picioare şi a finalizat o „afacere” de miliarde. Prejudiciul stabilit de poliţiştii de la Centrul Zonal de Combaterea Crimei Organizate şi Antidrog Cluj se ridica la circa 25 de miliarde. Cei trei au cumparat o societate clujeana cu şase ani vechime şi fara datorii, i-au schimbat denumirea in SC Bautech şi au declarat ca principale obiecte de activitate construcţiile şi comerţul cu materiale de construcţii. Au inchiriat un depozit in Someşeni, au amenajat sediul luxos, şi-au cumparat costume de marca, o limuzina Mercedes E Klasse, un Jeep şi un Hummer. Apoi au stabilit intalniri de afaceri cu diverşi reprezentanţi ai unor firme mari care, impresionaţi de solvabilitatea SC Bautech, au acceptat plata cu CEC-uri. Insa, CEC-urile erau fara acoperire şi aveau scadenţa la 30, 45 sau chiar 60 de zile.
Primul care a fost prins de poliţişti a fost Ursaru care se afla la Turda, sub o alta identitate. A urmat Gorgan, la Zalau, iar pe colegul lor, Balaban l-au gasit in Bucureşti.
Ţeapa cu Mihai, americanul Michael
In urma cu caţiva ani, Mihai Chezan le-a promis la peste 100 de persoane ca le va construi locunţe. Oamenii au dat aconturi de zeci de mii de euro, dar blocurile nu au mai fost terminate. In martie 2010, Michael Chezan, fostul patron al afacerii Tower a fost executat silit de bancile americane, care i-au scos la vanzare o proprietate de peste un milion de dolari, deşi el ar fi estimat-o la aproape trei milioane de dolari. Confiscarea casei de secolul 19 a fost aprobata de Ministerul Justiţiei in 2009, iar dupa un an casa a fost scoasa la licitaţie. Astfel, banca şi-a recuperat o parte din ipoteca pe care a primit-o Chezan, de 2,6 milioane de dolari, dupa ce alipise imobilului care l-a costat 774.000 de dolari inca unul, de 1,1 milioane. Senatul SUA a publicat un raport in care ii incrimineaza pe cei vinovaţi de fraude, in special, din domeniul imobiliarelor. Printre numele aparute in raportul respectiv se regaseşte şi Mihai Chezan, patronul afacerii Tower, care a primit de la peste 100 de clujeni bani pentru a le construi apartamente in ansamblul imobiliar Tower de langa magazinul Billa din Manaştur. Apartamentele respective nu au mai fost finalizate, iar majoritatea firmelor inregistrate sub marca Tower au intrat in faliment sau insolvenţa. Conform raportului Senatului SUA, ”Michael Chezan şi Calvin Early, proprietar in Chicago de locuinţe inregistrate in cadrul programului Departamentului American al Locuinţelor şi Dezvoltarii Urbane (U.S. Department of Housing and Urban Development-HUD) secţiunea 8 (primirea de chiriaşi sponsorizaţi de catre Guvernul american), fost la randul lui chiriaş beneficiar de ajutor guvernamental pentru locuinţa, au fost fiecare inculpat in instanţa americana a districtului (County) Cook, Chicago, IL, pentru savarşirea de furt, furt prin inşelaciune, frauda poştala.
Razvan Robu
