Săptămâna trecută Marcel Ciolacu a făcut un anunț groaznic, rămas însă nedezbătut de presă:
”Vreau să vă anunţ cu tristeţe că avem cea mai mare evaziune fiscală din Uniunea Europeană, peste 10% din PIB, respectiv 160 de miliarde de lei. Asta este realitatea!”
Un prieten, om de afaceri serios și de calibru, m-a sunat zilele trecute și mi-a zis descumpănit cam așa: ”Abia anunțul lui Ciolacu confirmă eticheta de stat eșuat aplicată de Iohannis! Nu poate egala nimeni forța rețelelor beneficiare ale acestei uriașe evaziuni, ăștia pot plăti oricât și pe oricine din România cu banii furați, să uiți de presă, de ANAF, de SRI, de DNA, uită și de Parlament, ăia oricum sunt inutili. Cum să mai putem face afaceri cinstite eu sau alții în România?!”
Evaziunea fiscală se petrece atunci când instituțiile statului desemnate pentru activitățile de verificare/control/colectare își fac treaba prost. Aceste instituții sunt atât de multe, există la nivel central, regional sau local, și chiar dacă m-aș pricepe să vi le prezint într-o sinteză, tot n-am ajunge la o concluzie clară. O să-mi permit să simplific și să indic ca principal responsabil pentru verificarea și controlul necorespunzătoare, ce determină evaziunea fiscală, Curtea de Conturi a României, instituție veche, ce se ocupă încă de la înființarea ei de către Alexandru Ioan Cuza, în 1864, de controlul cheltuirii banilor publici. Dacă o să-i citiți Regulamentul de organizare și funcționare o să pricepeți forța uriașă a acestei instituții, discretă și nederanjată de șarjele critice ale politicienilor. Pot să spun că, într-un mod similar celui în care BNR a girat și protejat marile fraude bancare, sub oblăduirea și cu complicitatea Curții de Conturi se desfășoară și marea evaziune fiscală din România.
O să m-ocup să aduc în viitor și argumente punctuale, alături de alți jurnaliști ce-au documentat bine felul în care se desfășoară aceste operațiuni contabilizate de Ciolacu la cifra de 160 de miliarde. Pân-atunci însă să marcăm componența nominală a conducerii Curții de Conturi, pe o parte dintre ei o să-i recunoașteți ca aparținând clientelei partidelor, alții mai puțin notorii fiind exponenții/protectorii altor rețele de putere din statul român: Mihai Busuioc, Cosmin Nicula, Ilie Sârbu, Lucian Dan Vlădescu, Camelia Pricopie, Florin Tunaru, Ion Călin, Adrian Popa, Bogdan Stan, Dan Firtescu, Claudia Boghicevici, Sorin Lazăr, Attila Dezso Csongor, Mirela Călugăreanu, Aurel Dumitru, Attila Dezsi, Miron Nica, Ileana Manuela Pieleanu. În total 18 oameni și, doar dacă o să le verificați CV-urile, o să obțineți o primă hartă de complicități și interese absconse.
Am zis în titlu și de controlul Consiliului Județean al lui ”Buzatu de Vaslui’, care dacă s-ar fi exercitat, n-avea cum să nu identifice scandalul ce-a dus la arestarea baronului. Acest control ar fi trebuit făcut de către Camera de Conturi a județului Vaslui, aflată în subordinea Curții de Conturi, se pare chiar în sarcina ultimei doamne de pe lista conducerii, Ileana Manuela Pieleanu, fostă șefă a Administrației Penitenciarelor, ajunsă la Curtea de Conturi la propunerea PC ,azi PUSL (observați că n-am zis cu sprijinul A3, acolo prestează zilnic soțul doamnei).
Treaba cu Vasluiul e doar un exemplu nimerit, dacă o să cercetați legăturile celor 18 din listă, o să sesizați și conexiunile lor cu majoritatea baronilor din România, ce devalizează bugetele fără să fie deranjați.
Cozmin Gușă