Agitație, tensiune și nervi, cam așa poate fi descrisă ședința de consiliul local din 12 februarie, zi în care s-a votat bugetul Clujului, de 802 milioane de euro, pentru 2024. Lăsând deoparte planurile ambițioase și cifrele care te îmbată, ședința consiliului a fost un spectacol politic, condimentat cu replici dure și atacuri la edilul orașului Emil Boc.
Show-ul a început cu Emil Boc, care a vorbit mai bine de o oră despre proiectele majore care urmează să fie implementate în 2024, dar și despre cele care se vor finaliza. Evident, după bla-bla-ul primarului, toată atenția a fost captată de intervenția consilierului local de la PSD, Anca Ciubăncan. Doamna și-a făcut un nume, atacându-l pe Emil Boc, pe bună dreptate. În stilul ei direct, consilierul social-democrat a aruncat vorbe grele către edil. Ea l-a acuzat că sfidează legea, prin nerespectarea ei.
„ În afară de blablaismele în care ne îmbătați cu apă rece și continuați să ne prostiți, nu se mai poate. Eu nu mai permit să reprezint cetățeanul și să acceptăm acest marketing de doi bani”, a declarat consilierul local de la PSD.
În stilul lui caracteristic, Emil Boc a zâmbit la criticile aduse de consilierul local și a dat un răspuns ca un adevărat om politic care știe să folosească cuvintele în avantajul său. Evident, doamna Ciubăncan, singura care a avut curajul să se ridice împotriva lui Boc de fiecare dată, nu s-a lăsat intimidată și a spus clar că nu va vota bugetul pentru 2024. Să nu uităm că „relația” dintre Boc și Ciubăncan a fost mereu una aprinsă, ea fiind cea care i-a blocat de câteva ori proiecte de pe ordinea de zi, făcând ca ele să nu fie adoptate.
Mai mult, ca răzbunare, Emil Boc i-a interzis consilierului local accesul la documentele din dosarul Loredanei Pop cu privire la locuințele ANL. Vă mai amintiți, nu?
După Anca Ciubăncan, consilierii locali USR au preluat ștafeta, amintind că din cele 76 de proiecte pe care le-au propus pentru a fi incluse în bugetul orașului, doar 27 au fost preluate. Trei dintre aceste propuneri au fost respinse, incluzând semaforizarea intersecției Fagului-Borhanci, Brâncuși-Romul Ladea și sensul giratoriu Livezii-Barbu Patriciu, precum și renovarea sălii Horia Demian.
Totodată, consilierul local Alexandra Oană a fost cea care a amintit de faptul că una dintre cele mai importante solicitări, privind dezvoltarea culturală a Clujului, a fost întâmpinată cu jigniri și lipsă de considerație.
„Știți, domnule primar, ce este mai important pentru exercițiul democratic decât să vorbim pe rând? Să vorbim onest și să spunem adevărul! Dumneavoastră astăzi ați picat acest examen”, a spus Alexandra Oană. USR a făcut apel la municipalitate să trateze cu respect cecerile sectorului cultural și să pună în dezbatere publică noul regulament. Mai mult, primarul ar trebui să intre în dialog cu cetățenii, artiștii locali și să nu mai răspundă la problemele acestui sector important cu critici și jigniri.
De asemenea, Alexandra Oană a amintit că banii din invetiții sunt, de regulă, folosiți pentru proiectele din centrul orașului, iar în cartiere investițiile sunt, an de an, anemice.
„Momentan, acest oraș în care ai acces la educație, sănătate, agrement la tine în cartier există doar în declarațiile domnului primar. În realitate, în ultimii 20 de ani, cartierele Clujului s-au dezvoltat fără viziune, fără planificare și fără respect pentru oamenii care care ajung să se împrumute pe 30 de ani pentru a cumpăra apartamente în cartiere ce nu au asfalt în fața blocului”, a spus Alexandra Oană.
Bugetul local pentru 2024, cel mai mare din istoria Clujului
La ședina de consiliu local au participat mai mulți reprezentanți ai sectorului cultural, care au depus o petiție prin care solicită ca propunerea de regulament pentru finanțarea culturii în baza legii OG51/1998, depusă de USR, în urma consultării cu artiștii clujeni, să intre în dezbatere publică.
Printre semnatari se numără Centrul Cultural Clujean, Festivalul Internațional de Film Transilvania (prin Tudor Giurgiu și Cristian Hordilă), Opera Națională Română, Teatrul Maghiar de Stat (prin Tompa Gabor), Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Filarmonica de Stat, Opera Maghiară din Cluj, Teatrul Național Lucian Blaga.
Proiectul de Buget 2024 a trecut cu de voturi 24 „pentru”, un vot „împotrivă” și 2 neparticipări la vot. Acesta este proiectat să atingă aproape 3,6 miliarde de lei, cu o creștere de 25% față de anul precedent. O proporție semnificativă a acestui buget o reprezintă bugetul local, evaluat la aproximativ 2,9 miliarde de lei.
Consiliul Local Cluj-Napoca adoptă cel mai mare buget, dar în mijlocul unor aprinse dezbateri
Bugetul pentru anul în 2024 este în valoare totală de 802.461.396 euro. Astfel, bugetul local a crescut cu un procent de 39,21% față de anul 2023. Bugetul de dezvoltare al municipiului a crescut cu 69,23% la 480.988.677 euro. Din acesta, 1/3 reprezintă fonduri locale, iar 2/3 fonduri externe – europene și naționale.
În acest an începe implementarea în teren pentru 24 de proiecte, pe lângă proiectele care vor fi finalizate în 2024 (26), proiectele noi (16) și proiecte în derulare multianuale (60), respectiv programe susținute și finanțate permanent (25).
Evident, edilul Clujului a continuat să se laude că prin acest buget va fi consolidat statutul orașului Cluj-Napoca, amintind că este cel mai sigur, cel mai bun, cel mai cel, perfect să-ți întemeiezi o familie. Un oraș verde (înghițit de trafic și poluare) și atrăgător.
Vorbele în gol ale edilului au fost aspru criticate, atât de USR, cât și de doamna Ciubăncan, cea care a spus că totul este un marketing ieftin, mai ales că se apropie alegerile. De asemenea, consilierul local PSD a mai spus că este nevoie de o transparență mult mai mare în privința modului în care sunt cheltuiți banii publici.
