CJ Cluj a aruncat la gunoi milioanele de lei pentru deșeuri

Gazeta de Cluj vă prezintă o radiografie a proiectelor administrației județene clujene prin care se încearcă, de ani buni, rezolvarea problemelor deșeurilor din județ. Potrivit unor corespondențe purtate între firmele care au fost interesate de contractele pentru construirea centrului integrat de deșeuri și închiderea rampelor neconforme din Cluj, caietele de sarcini pentru licitații au fost făcute pe genunchi. De asemenea, curtea de conturi a emis o poziție potrivit căreia Alin Tișe, șeful administrației județene, și angajații administrației care s-au ocupat de aceste contracte ar fi trebuit să răspundă pentru un prejudiciu estimat la peste 13,5 milioane lei.

Potrivit unei poziții a Curții de conturi, pentru eșecul administrației județene în ceea ce privește Proiectul Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) Cluj echipa de implementare a proiectului și șeful CJ Cluj, Alin Tișe, ar fi trebuit să răspundă pentru prejudiciul de peste 13,5 milioane lei.

”Deși situația prezentată se încadrează în tipicitatea unei infracțiuni de abuz în serviciu, care ar fi putut atrage răspunderea penală a funcționarilor publici vizați, vom constata că atribuțiile de serviciu stabilite în sarcina acestora nu au o reglementare în legislația primară, fiind prevăzute într-o reglementare secundară sau în alte acte normative interne ori în contractul de finanțare. Drept urmare, reținem incidența în cauză a Deciziei Curții Constituționale (405/15.06.2016) prin care s-a constat că dispozițiile art 246 din Codul penal din 1969 și ale art 297 al 1 in Codul penal sunt constituționale în măsura în care, prin sintagma ”îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înțelege ”îndeplinește prin încălcarea legii”. (…)

Cu toate acestea, apreciem că se impune atragerea răspunderii civile, disciplinare, materiale, după caz, a funcționarilor publici din cadrul echipei de implementare a proiectului care, urmare a neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, au prejudiciat bugetul Consiliului Județean Cluj cu suma de 13.553.137,38 lei, reprezentând lucrări efectuate la celula de depozitare a deșeurilor, cheltuieli constatate ca fiind neeligibile de autoritatea de audit.

Acest demers este în sarcina Președintelui Consiliului Județean în conformitate cu dispozițiile Legii 215/2001”, arată poziția instituției de control.

Caiete de sarcini făcute pe genunchi

Privitor la proiectele de închidere a rampelor neconforme din județul Cluj, caietele de sarcini pentru licitații par făcute pe genunchi.

Spre exemplu, administrația județeană a refuzat să pună la dispoziția firmelor interesate de aceste contracte cantitatea reală a deșeurilor stocate ilegal în rampele din municipiile județului Cluj.

Între administrația județeană clujeană și firmele interesate de contractul pentru închiderea și ecologizarea depozitelor neconforme de la Pata Rât, Huedin, Turda, Gherla, Dej, Câmpia Turzii. Cei interesați de contract știau că în acest depozite neconforme, chiar dacă sunt închise, în ele se mai depozitează deșeuri. Reprezentanții societăților au vrut să afle dacă ”lucrările suplimentare datorate diferențelor de cantitate între momentul întocmirii documentației de atribuire și momentul semnării contractului, acestea vor fi suportate din suma alocată pentru diverse și neprevăzute”. CJ Cluj a răspuns că ”antreprenorul își va include și suma în oferta sa financiară deliberat și riscuri calculate. În ipoteza în care apar lucrări suplimentare, se vor respecta prevederile acordului contractual, respectiv legislația privind achizițiile publice”.

O altă problemă ridicată a fost cea ridicată de descărcarea apelor pluviale de la rampa din Huedin în râul Crișul Repede. Între depozit și râu este o distanță de aproximativ jumătate de kilometru, porțiune care nu se află în cadrul limitelor proiectului. ”Prevederile documentației de atribuire se rezumă numai la limitele proiectului. Lucrările menționate în cadrul avizului de gospodărire a apelor aferente depozitului neconform Huedin, care sunt amplasate în afara limitelor proiectului, se vor realiza prin grija beneficiarului”, arată răspunsul administrației județene.

O altă inadvertență a caietului de sarcini pentru această licitația a constat în faptul că la capitolul ”perioada de notificare a defecțiunilor”, la specificații tehnice era trecută o perioadă 24 de luni, iar în anexa ofertei era stipulată o perioadă de 60 de luni.

De fapt, potrivit CJ Cluj, perioada de notificare a defecțiunilor a fost ”prelungită” la 60 de luni.

Inaugurări la calendele grecești

Anul trecut, Alin Tișe declara că lucrările la Centrul de Deşeuri au intrat “în linie dreaptă”, finalizarea acestora urmând a avea loc în a doua jumătate a anului 2018, numai că acest lucru nu s-a întâmplat.

La începutul acestui an, Tișe susținea că o parte din lucrările la acest proiect vor fi inaugurate, parţial, în acest an.

„În acest an vom putea face o recepție parțială a Centrului de Management Integrat al Deșeurilor, astfel că vom da în funcțiune parțial, în sensul de a fi folosit de tot județul. Am reușit fazarea proiectului, adică o parte să reușim să o terminăm până în vară, lunile iulie-august. Din septembrie va trebui deja să folosim acest centru. Primăriile din Cluj trebuie să aibă o variantă pentru gunoaie. Sper ca în acest interval de timp să avem o recepție parțială și prima celulă, prima „groapă” să fie dată în funcțiune. Acest centru ne-a consumat atât de multă energie pentru că, deși el era pe o cale bună, s-au întâmplat tot felul de nereguli. Dosarele penale care sunt acolo, alunecările de teren care au fost determinate de lucrări făcute de anumite firme care au dorit prin aceasta să obțină bani în plus, au întârziat foarte mult finalizarea centrului”, a declarat Alin Tișe, președintele CJ Cluj, la un post de radio.

Însă, șeful CJ Cluj nu a făcut nicio mențiune vizavi de faptul că aceste lucrări trenează de opt ani, iar costul acestui proiect a crescut de patru ori, ajungând la peste 100 milioane de euro.

Suplimentări pe bandă rulantă

În toamna anului trecut, administrația județeană din Cluj a suplimentat cu 200.000 de lei, fără TVA, contratul pentru supervizarea lucrărilor la CMID. Atribuirea a fost făcută fără licitație, în favoarea firmei Irimat Cons SRL, iar reprezentanții instituției au negociat de la valoarea estimată de 203.494,42 de lei, fără TVA, la suma de 203.000 de lei, fără TVA.

Cei 200.000 de lei sunt destinați pentru ”servicii suplimentare de asistentă tehnică pentru supervizarea contractelor de lucrări aferente proiectului „Sistem de management integrat al deșeurilor din județul Cluj” în condițiile contractului de servicii nr. 8336/61/6.4.2016.

la proiectul SMID lucrează asocierea Kranz Eurocenter SRL – Institutul de Studii și Proiectări Energetice care a câștigat licitația pentru suma de 111,1 milioane de lei, cu termen de finalizare al lucrărilor la sfârșitul acestui an. Și acest contract a fost suplimentat cu 20 de milioane de lei, pentru a remedierea pagubelor produse.

Cum se cântăresc deșeurile din Cluj

Potrivit documentelor din caietele de sarcini, la Depozitul din Dej raportarea din 2014 arată 81.150 mc, însă într-un plan de situație se specifică o cantitate de 37.770 mc. La Depozitul Huedin raportarea din 2014 arată 90.300 mc, însă într-un plan de situație se specifică o cantitate de 39.553 mc.

”Ofertanții vor ignora informațiile referitoare la volumele de deșeuri care apar menționate în Volumul planșe și desene. Autoritatea contractantă menționează că antreprenorul care va fi desemnat câștigător în urma procedurii de achiziție va realiza proiectarea închiderii depozitelor neconforme de deșeuri conform situației existente în teren la data primirii ordinului de începere a lucrărilor. (…) Conform condițiilor de contract ce cuprind proiectare și execuție, determinarea cantităților de lucrări cuprinse în propunerea tehnică care în sarcina fiecărui ofertant”, răspund oficialii CJ Cluj.

Corespondența cu titlu de ”clarificări” purtată între CJ Cluj și firmele respective a fost semnată, în numele președintelui CJ Cluj, Alin Tișe, de către vicepreședinții de la acea dată a instituției, Ioan Oleleu și și Istvan Vakar. Între timp, Oleleu și-a dat demisia din funcție.