CJ Cluj a pierdut o statuie a sculptorului clujean Alexandru Pasat și este obligat să plătească 50.000 euro

Sculptorul Alexandru Pasat, autorul statuilor Episcopului Nicolae Ivan și a Mitropolitului Bartolomeu Anania expuse în fața Catedralei Ortodoxe din Piața Avram Iancu, reclamă că autoritatea județeană i-a pierdut o statuie. Este vorba despre o operă de artă care fusese expusă în zona hotelului Univers T, aflat în administrarea CJ Cluj, și care s-a pierdut în eter. 

În 1988, sculptorul Alexandru Pasat a realizat o sculptură de mari dimensiuni, intitulată Pliere, cu prilejul unei tabere naționale de sculptură. După terminarea ei, opera de artă a fost expusă  pe malul lacului de lângă hotelul şi restaurantul Univers T. Pasat este sculptor, profesor universitar la Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca.

Ca membru al Filialei Cluj a Uniunii Artiştilor Plastici perioada de început a activităţii a fost legată de evenimentele organizate de şi pentru artiştii tineri reuniţi în grupul denumit „Atelierele 35”, eu fiind unul din liderii acestui grup. În anul 1988 a participat împreună cu alţi câţiva artişti din acest grup la tabăra naţională de sculptură organizată în Cluj-Napoca de Uniunea Artiştilor Plastici.

”Participarea la acel eveniment s-a concretizat în realizarea unei sculpturi de dimensiuni mari, în piatră, prelucrată într-o formă împăturită. Despre aceasta a mai păstrat câteva imagini fotografice şi articolul din revista Tribuna care a marcat acel eveniment ca unul de succes pentru plastica românească. 

Unul din scopurile acelui eveniment a şi fost acela ca operele create să rămână în spaţiul public al oraşului, pentru a decora şi îmbogăţi zona respectivă, în considerarea valorii şi importanţei lor ca şi lucrări de artă plastică.

Câţiva ani după decembrie 1989, mai precis până la edificarea complexului comercial

lulius Mall, toate lucrările, deci şi sculptura mea, se mai găseau efectiv la faţa locului”, explică sculptorul în cererea de chemare în judecată depusă împotriva CJ Cluj. 

După construirea mall-ului din cartierul Gheorgheni, sculptură a dispărut fără urmă, nemaigăsindu-se în niciun loc public din Cluj-Napoca.

Acest lucru s-a întâmplat în situația în care mutarea ei nu putea fi făcută decât cu utilaje speciale.

În 2017, Alexandru Pasat a trimis o solicitare autorităților administrative clujene în care cerea să i se spună unde se găsește sculptura. Dorea să realizeze o serie de fotografii pentru un catalog cu lucrările lui. 

Primăria clujeană i-a răspuns că nu administrează zona unde era expusă statuia, terenul fiind al consiliului județean.

CJ Cluj i-a confirmat că a preluat în inventarul judeţului terenul respectiv şl bunurile care au aparţinut Casei Tineretului, fosta denumire a Univers T. Însă, în evidenţele instituției nu a identificat informaţii care să privească sculptura.

”În măsura în care s-a dorit mutarea sculpturii mele din raţiuni care au ţinut de o nouă urbanizare a zonei sau de satisfacere a altor interese sociale, eram îndreptăţit să mi se aducă la cunoştinţă acest lucru, iar mutarea să se facă numai cu consimţământul meu. Maniera în care s-a procedat mă lipseşte de posibilitatea de a-mi folosi lucrarea în scopul dorit (fotografierea şi reproducerea într-un nou catalog, special dedicat), iar pentru restabilirea dreptului este necesar ca pârâţii să identifice locul actual şi să îmi asigure accesul pe care l-a solicitat. În situaţia în care lucrarea a fost în orice fel distrusă şi ea nu mai există, dreptul lui de autor este încălcat într-o manieră şi mai gravă, o atare ipoteză conturând pe seama pârâţilor nerespectarea obligaţiei legale de păstrare şi conservare a operei sale. Dacă schimbarea intereselor sociale şi publice referitoare la zona unde a fost amplasată sculptura ar putea fi privită ca o justificare pentru intervenţia, chiar dură şi definitivă, asupra operei, era îndreptăţit la alternativa ca, anterior, să o preiau la preţul de cost al materialului ori să execute reproduceri (planşe fotografice, filme ş.a.), pentru a exercita şi pe viitor dreptul de autor în privinţa acestei lucrări.”, arată sculptorul clujean în cererea de chemare în judecată făcută împotriva CJ Cluj și Univers T.

În  cazul pierderii sau distrugerii statuii, sculptorul cere daune morale în cuantum de 50.000 euro, pentru încălcarea dreptului de autor.

Clujenii plătesc 50.000 euro pentru că administrația județeană a pierdut o sculptură de câteva tone

În procesul care s-a judecat la Tribunalul Cluj, magistrații i-au dat dreptate artistului clujean..

”Sculptura „Pliere” a reclamantului corespunde întru totul acestor criterii de recunoaștere ca monument de for public. Martorii audiați au și confirmat, de altfel, că așa a și fost realizată.

Pârâții aveau și au obligația de a respecta reclamantului dreptului său de autor sub toate aspectele, astfel că, atât timp cât pretind că nu au avut sau nu mai au această datorie, lor le revine sarcina să demonstreze cum și pe ce temei concret această datorie a tor a încetat. Nu invers, să fie considerați că aveau ori au obligația de respectare a dreptului de autor, doar dacă reclamantul face dovada posedării efective și actuale din partea lor, a operei pe care el a creat-o.

În speță, probele administrate nu au elucidat care este soarta concretă actuală a sculpturii reclamantului, nici măcar în sensul că această lucrare a fost distrusă ori doar a fost mutată altundeva.

Această realitate faptică poate, în opinia reclamantului, să fie prevalentă și să impună constatarea că pretenția pe care a formulat-o cu caracter principal în cererea de chemare în judecată nu poate să fie primită spre a fi soluționată cu caracter eficient pentru dreptul său de autor. Ori, rezolvarea unui litigiu de către instanță înseamnă statuarea asupra unor drepturi efective, dispunându-se soluții care să fie și ele efective și susceptibile de executare.

Dreptul de autor al reclamantului este un drept efectiv. Realitatea dovedită că nu s-a stabilit dacă și ce anume s-a întâmplat cu sculptura „Pliere” realizată în 1988 nu înlătură obligația de respectare a dreptului reclamantului”, arată o parte din motivarea instanței.

Astfel, judecătorii au decis în procesul de fond că lui Pasat i se cuvine o despăgubire morală de 50.000 euro.

”Obligă pârâţii Judeţul Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj prin Preşedintele Consiliului Judeţean, să comunice reclamantului Pasat Petre Alexandru locul unde se găseşte în prezent sculptura pe care acesta a realizat-o în anul 1988 cu ocazia evenimentului Tabăra naţională de sculptură, „Pliere”, care a fost amplasată pe malul lacului de lângă hotelul şi restaurantul „Casa Tineretului”, să permită reclamantului să execute fotografii actuale ale acesteia, în caz contrar, obligă pârâţii Judeţul Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj să îi plătească reclamantului Pasat Petre Alexandru daune morale pentru încălcarea dreptului de autor, în cuantum de 50.000 euro în echivalent lei la data plăţii. Obligă pârâţii Judeţul Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj la plata în favoarea reclamantului Pasat Petre Alexandru sumei de 16.920 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentate de taxă judiciară de timbru, onorariu avocaţial şi onorarii experţi.”, arată soluția pe scurt a instanței.

Reprezentanții CJ Cluj și Universt T au contestat verdictul la curtea de Apel Cluj, dar această instanță nu s-a pronunțat până acum.