Administraţia judeţeană a fost obligată de Tribunalul Cluj să plătească 100.000 de euro în plus firmelor Geiger Transilvania SRL – Wilhelm Geiger Gmbh&CP.KG – Coplan Consultanţi Arhitecţi Ingineri SRL pentru închiderea depozitului de deşeuri neconform din municipiul Dej. Contractul ”Închiderea depozitelor neconforme de deşeuri din municipiile Câmpia Turzii şi Dej” a fost în valoare de 8.098.330,08 lei fără TVA, fără TVA. Pe vremea când Iohannis era primarul Sibiului, Geiger Transilvania era una dintre firmele de casă ale municipalităţii sibiene, unul dintre administratorii companiei fiind anchetat de DNA.
Potrivit unei sentinţe a Tribunalului Cluj, administraţia Tişe a fost obligată să plătească 100.000 de euro firmelor Geiger Transilvania SRL – Wilhelm Geiger Gmbh&CP.KG – Coplan Consultanţi Arhitecţi Ingineri SRL care au câştigat contractul de închidere a rampelor de deşeuri neconforme din municipiile Dej şi Câmpia Turzii.
”Admite cererea de chemare în judecată formulată şi precizată de reclamanta Geiger Transilvania SRL în calitate de lider al Asocierii Geiger Transilvania SRL/Wilhelm Geiger GmbH&Co.KG/Coplan Consultanţi Arhitecţi Ingineri SRL în contradictoriu cu pârâtul Judeţul Cluj. Obligă pârâtul Judeţul Cluj să plătească reclamantei despăgubiri în cuantum de 237.100 lei reprezentând costuri executare contract, respectiv în cuantum de 367.321 lei pierdere de profit. Obligă pârâtul Judeţul Cluj să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 28.096 lei. Cu drept de recurs în termen 10 zile de la comunicare. Recursul se depune la Tribunalul Cluj”, arată soluţia pe scurt a instanţei clujene.
Companiile care au câştigat licitaţia pentru închiderea depozitelor neconforme din Dej şi Câmpia Turzii sunt controlate de persoane din Germania.
Procesul a survenit din faptul că nemţii au descoperit o cantitate mult mai mare de deşeuri decât cea pentru care a fost atribuit contractul în 2015. Firmele au cerut o suplimentare de contract de aproximativ sase milioane de lei, însă CJ Cluj a refuzat să plătească.
DNA a trecut pe la Geiger, dar nu a văzut nimic
Societatea Geiger Transilvania SRL, cu sediul în Cristeşti, Mureş, a luat fiinţă în anul 1996, având ca obiect de activitate lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor. Societatea are doi administratori, Lorand Pal Fabian şi cetăţeanul german Georg Thomas Willy Geiger şi un asociat persoană juridică, Geiger Group România SRL. În 2013 firma a asigurat 221 locuri de muncă, a avut o cifră de afaceri de 87,2 milioane lei şi a înregistrat un profit de 4,3 milioane lei.
Lorand Pal a fost anchetat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Paşcani, la o sesizare a Primăriei Paşcani privind un caz de fals în acte apărut în timpul analizei ofertelor depuse la licitaţie. Anul trecut, procurorii din Paşcani au transmis Primăriei un răspuns în care precizează că „s-a dispus disjungerea cauzei şi declinarea competenţelor în vederea efectuării de cercetări faţă de numitul Fabian Lorand Pal, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 18 ind.1, alin. I din legea 78/2000/R, de către Direcţia Naţională Anticorupţie”. Astfel, administratorul Geiger Transilvania este cercetat de DNA pentru folosirea de documente false pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene.
Coplan Arhitecţi Ingineri este tot o firmă administrată de germani, Martin Theodor Steger şi Stephan Andreas Weber.
Contracte pe bandă rulantă
La începutul acestui an, firma Geiger a câştigat un contract de la Primăria Sibiu în valoare de peste 3,6 milioane de lei, fără TVA, pentru prelungirea unei străzi, lucrările vizând edificarea a aproape 900 de metri de drum! Firma îi are ca subcontractanţi pe Electro Con Impex SRL, Construcţii Feroviare Mureş SA şi Rapid Complex SRL. În 2014, Geiger Transilvania încasa 22,7 milioane lei pentru reabilitarea unor străzi de pământ din Sibiu. În 2015, societatea primea alţi 6,9 milioane lei pentru modernizarea unor străzi din Sibiu, iar în 2016, a ocupat primul loc în topul companiilor cu cele mai importante contracte, cu 15,2 milioane lei primiţi pentru modernizarea străzilor de pământ, din fonduri europene.
La nivel naţional, compania a câştigat 139.000.000 de euro de pe urma contractelor primite în ultimii zece ani
Cele mai mari au fost oferite de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (12,5 milioane euro în februarie 2015 şi 11,5 milioane euro în iulie 2013), Primăria Târgu Mureş (11,1 milioane euro în martie 2014 şi 6,4 milioane euro în ianuarie 2013), Consiliul Judeţean Iaşi (8,3 milioane euro în iulie 2013) etc. Pe lista clienţilor se mai găsesc primării din Gheorghe Doja, Cristeşti, Mediaş, Avrig, Târnăveni etc, majoritatea din judeţul Mureş.
De cele mai multe ori, Geiger a câştigat contractele în asociere cu Electro Con Impex SRL, firmă care îi aparţine lui Iosif Kober, cel mai longeviv consilier judeţean din Sibiu, unul din liderii Forumului Democrat German din România
Infringement pentru deşeuri
Potrivit pressone.ro, la nivel naţional niciunul dintre cele 32 de sisteme de management integrat al deşeurilor (SMID) pe care România le-a contractat în exerciţiul bugetar 2007-2013 al Uniunii Europene nu este complet operaţional. În funcţie de evaluarea acestor SMID-uri, România trebuia să alcătuiască Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor. Fără acest document, fondurile europene care ne sunt alocate în Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) ar putea fi sistate.
14 din totalul de 32 de SMID-uri care au beneficiat de finanţare au fost finalizate – dar se află în diverse faze ale licitaţiei pentru desemnarea unui operator. Celelalte 18 au fost fazate, fiind transferate către Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM).
Abia la finele anului trecut, Guvernul a aprobat Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor care a fost publicat în Monitorul Oficial la începutul acestui an.
Pe 27 aprilie 2017, Comisia Europeană (CE) a trimis România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a revizui şi adopta planul naţional de gestionare a deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE) şi ale economiei circulare.
Conform forului european, autorităţile române trebuiau să revizuiască şi să actualizeze planul naţional de gestionare a deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, cel târziu în 2013. Comisia a iniţiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor în septembrie 2015 şi a trimis României un aviz motivat în mai 2016, solicitându-le autorităţilor să adopte rapid aceste instrumente de baza prevăzute de legislaţia în materie de deşeuri.
Amendă de 200.000 de euro/zi
200.000 de euro pe zi este amenda pe care ţara noastră ar putea să o primească de la Uniunea Europeană. Motivul este nerespectarea directivelor de mediu privind închiderea celor peste 140 de depozite de deşeuri neconforme existente în ţară.
