Claudia Gherman a făcut bilanțul primului an de mandat: „Am constatat după trei luni că nu este bine ceea ce am gândit la început”

În cadrul conferinței de presă, organizate vineri, 4 februarie, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, managerul unității medicale, Claudia Gherman, a  prezentat un scurt bilanț cu ocazia împlinirii unui an de  la preluarea mandatului, alături de directorul medical – Simona Nicoară, directorul de îngrijiri – Eva Kis și directorul financiar – Delia Dragomir. Claudia Gherman nu a ratat ocazia să scoată în evidență proiectele care merg „ca pe roate” în cadrul spitalului și să arunce vina pe fosta conducere atunci când a venit vorba de problemele nerezolvate. 

După un an de la preluarea mandatului, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca se laudă cu sistemul de programări online în ambulator a pacienților, cu creșterea creșterea capacității spitalului de a găzdui pacienți infectați cu COVID-19  și pacienți cu alte afecțiuni, dar și cu reaparațiile curente și ramenajările anumitor spații. 

„Ne dorim să discutăm despre proiectele pe care le-am derulat, unele sunt în derulare, iar altele ni le propunem. Proiectele au fost inclusiv programarea online în ambulator a pacienților sau creșterea capabilității spitalului de a găzdui atât pacienți non-covid, cât și covid. În permanență planul de reziliență ne-a obligat să creștem numărul de paturi covid, să le scădem. Asta a însemnat investiții în reparații curente în reamenajări de spații și reconsolidări cu privire la instalații și senzori de oxigen, în planul de prevenire a incendiilor, s-au făcut pași mărunți. În afară de reparațiile curente pe care am putut să le efectuăm, ne-am concentrat pe îmbunătățirea condițiilor de activitate în blocurile operatorii și blocurile operatorii sunt puncte esențiale pentru că, nu mă refer numai la blocurile operatorii de chirurgie, ci și la blocurile operatorii unde pacienții cu intervenții chirurgicale sunt operați, trebuie să fie operați în deplină siguranță, atât pentru ei, cât și pentru personal. Majoritatea blocurilor operatorii nefiind prevăzute anterior cu ventilație și cu un sistem de aer condiționat, astfel încât au fost reabilitate trei blocuri operatorii, două chirurgicale și unul de ortopedie. Cele două chirurgicale aproape în totalitate au necesitat reabilitarea lor, iar cel de la ortopedie doar parțial. S-au efectuat aceste operații, având în vedere că ortopedia este cuprinsă și într-un alt proiect, dar pentru moment, ca să poată să-și desfășoare activitatea în condiții decente, a trebuit să intrăm și în cel de-al treilea bloc operator unde s-au efectuat aceste reparații curente, la fel cum s-au făcut și reparații absolut necesare pe un palier întreg al Clinicii de Radiologie. Un nucleu de bază al Spitalului Clinic Județean de Urgență prin care trec toți pacienții.”, a detaliat Claudia Gherman.

Cu toate acestea, nu putem să nu sesizăm faptul că marea majoritate a investițiilor au avut loc în secțiile în care activează membrii Consiliului de Administrație. Am putea spune că este o pură coincidență, dacă nu ar fi mai mult de atât, mai ales că nu de puține ori conducerea spitalului nu a ratat ocazia să-și arate simpatia față de anumiți medici care, de bine, de rău, au pus-o în funcție. 

Claudia Gherman s-a mândrit și cu faptul că a reușit să reamenajeze spațiului din curtea Complexului Clinicilor și că a reușit să introducă hrană caldă la cină pentru pacienți, însă, după cum bine știm, curtea spitalului a fost modernizată cu mult înainte ca doamna Claudia Gherman să ocupe funcția de manager al spitalului, modernizarea fiind finalizată în septembrie 2020. 

„Sigur, am făcut și alte proiecte, am terminat amenajarea spațiului din această curte de pe Clinicilor și avem în plan să trecem mai departe cu amenajarea curții de la Complexul de Neurologie. Am introdus hrană caldă la pacienți, pacienții aveau hrană rece într-o pungă de nailon, asta primeau în fiecare seară. Acest lucru s-a schimbat atât timp cât ne permite situația, respectiv știm că trebuie să ne încadrăm în alocația de hrană de 11 lei.”, a afirmat Claudia Gherman. 

„Am constatat după trei luni că nu este bine ceea ce am gândit la început”

După ce în vara anului trecut pacienții erau revoltați de taxele de parcare enorme de la Spitalul Clinic Județean Cluj-Napoca, managerul unității medicale a afirmat că a reușit să găsească formula optimă de a restricționa accesul auto în curțile interioare, după trei luni în care pacienții au fost nevoiți să plătească sume colosale pentru câteva minute în parcarea spitalului. Managerul a explicat că „am constatat după trei luni că nu este bine ceea ce am gândit la început”, iar acum pacienții vor beneficia de 15 minute în parcarea spitalului fără să scoată niciun leu din buzunar. 

„Sper că am reușit să găsim formula optimă de a restricționa accesul auto în curțile interioare ale spitalului. Curtea interioară, așa cu este pe lege nu este un loc în care să poți să faci o parcare publică. Din păcate, este un spațiu insuficient. Avem aici curtea interioară de pe Complexul Clinicilor de pe 4-6, în această curte se găsesc patru spitale: două institute, un spital clinic județean și un spital clinic de boli infecțioase. Toate au la dispoziție curtea de pe Clinicilor 4-6, astfel încât a trebuit să restricționăm accesul cu două bariere și pentru Spitalul Județean au mai rămas 36 de locuri. Bineînțeles, aici au fost mai multe nemulțumiri pe care am încercat să le rezolvăm, având în vedere că parcarea primăriei este la 150 de metri de aceste spații total insuficiente. La fel și pe Complexul Clinicilor 3-5, aici avem mai multe locuri de parcare, dar numai angajații sunt 1600, plus pacienții care au dreptul să vină, să li se acorde serviciu medical. Și dacă am constatat după trei luni că nu este bine ceea ce am gândit la început și să reglementăm accesul așa cum a fost o hotărâre la momentul respectiv, am revenit asupra ei, iar pacienții au 15 minute gratuit ca să poată să ajungă la clădirea la care doresc, la ambulatoriu sau la cabinetul de consultații. Au 15 minute de acces gratuit, cu minim cinci minute de staționare. Am vrut să facem bine.”, a afirmat managerul spitalului. 

După o sesiune în care a încercat să găsească o scuză pentru prețurile nesimțite stabilite pentru parcare, aceasta a încercat să paseze mingea în terenul advers și a încercat să se spele pe mâni de proiectul de modernizare a Clinicii de Ortopedie-Trautomatologie, apoi și-a asumat proiectul dedicat realizării Centrului de Patologie Vasculo-Cerebrală și Neurochirurgie

„A existat un proiect început care așa arăta în 2020 și, din păcate, așa arată și în 2022. Este proiectul cu ortopedia, pe care nu am reușit să-l finalizăm până în clipa de față, dar activitatea în incinta clinicii se desfășoară normal. Șantierul a început din exterior, nu a mai ajuns la nivelul saloanelor, dar este nevoie să facem ceva și pe acel sector. Este o clădire veche, o clădire improprie și avem foarte mulți pacienți. Ortopedia nu ar trebui neglijată, dimpotrivă, aș milita pentru sprijinirea ei printr-un efort comun al tuturor forurilor. Proiectul cel mai mare, este cel de a implementa și de a duce la bun sfârșit, punerea și darea în folosință a Centrului de Patologie Vasculo-Cerebrală și Neurochirurgie, care este o necesitate pentru întreaga regiune de nord-vest, care ne va permite să tratăm pacienți care până în ziua de astăzi nu pot fi tratați în Cluj-Napoca. Ne referim la pacienții cu accidente vasculare și tromb. Pe tromboliză avem gardă și posibilitatea de a fi tratați în primele 6 ore, dar nu este suficient pentru toți pacienții și restul pacienților sunt redirecționați, dacă mai au această oportunitate, către alte centre universitare.”

„Va fi un copil pe care îl vom crește împreună”

Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca era cât pe ce să piardă 3 milioane de lei din cele 5 alocate de la bugetul de stat prin Consiliul Județan Cluj, pentru realizarea Centrului de Patologie Vasculo-Cerebrală și Neurochirurgie, deoarece nu a reușit să-i investească la timp. Partea bună a fost că s-a făcut o derogare și banii au rămas în buget, putând fi cheltuiți și în anul în curs. Cu toate acestea, lucrările au fost cu mult întârziate și dacă nu intervenea această derogare, banii erau pierduți pe vecie.

„Pentru acest proiect a fost semnat oficial contractul în luna octombrie, deoarece până în luna octombrie nu aveam alocarea bugetară sau o previziune legală asupra modului în care acest proiect se poate desfășura și finaliza, fiind un proiect în valoare de 220 de milioane de lei. Aveam nevoie de asigurările că această sumă va exista ca proiectul să poată fi finalizat. În noiembrie s-a publicat în Monitorul Oficial o Hotărâre de Guvern prin care s-au inclus și s-au aprobat indicatorii tehnico-economici ai acestui proiect.  Este proiectul cu care ne mândrim și ne onorează. Va fi un copil pe care îl vom crește împreună.”, a afirmat managerul spitalului. 

„Am fost nevoiți să intrăm în conservare cu acest șantier”

Claudia Gherman a discutat și despre principalele probleme care stau în calea proiectului de reabilitare a clădirii unde funcționează Clinica de Ortopedie. Proiectul  a fost avizat de Ministerul Sănătății, Primăria Cluj-Napoca a eliberat avizele necesare și a sponsorizat investiția cu aproximativ 2 milioane lei, iar CJ Cluj a aprobat indicatorii financiari pentru a participa la această investiție.

Cu toate acestea, managerul dă vina pe fosta conducere despre care spune că ar fi semnat contractul înainte ca toată suma să fie identificată, iar din această cauză lucrările au fost oprite și șantierul a intrat în conservare.  

„La începutul mandatului meu, erau începute niște lucrări. Știam foarte puțin despre acest lucru. Au venit niște solicitări din partea unor firme, niște cereri de plată și atunci, din documentația pe care am consultat-o, am descoperit că era deja demarat un proiect cu ortopedia, un contract semnat cu un an înainte, în anul 2020 și care, la momentul la care consultând acea documentație, unele lucruri nu erau întru totul conforme, astfel încât de la o neconformitate mică s-a ajuns la o imposibilitate de derulare a acestui proiect. Aceste neconformități au fost sesizate de către ordonatorul nostru principal de credite, Ministerul Sănătății, care ar fi trebuit să fie înștiințat de demararea acestui proiect. Potrivit legii, instituțiile publice ar fi trebuit să anunțe ordonatorul principal de credite atunci când fac investiții mai mari de 7 milioane de lei. Această investiție era de 26 de milioane de lei și nu fusese înștiințat Ministerul Sănătății. În momentul în care am solicitat banii pentru finanțare, deoarece au venit niște situații de plată de la firma executantă era normal să vedem unde este sursa bugetară. Proiectul a fost contractat fără să existe sursa bugetară pentru acoperirea lucrărilor, motiv pentru care Ministerul Sănătății a decis descinderea Corpului de Control, care pe domeniul achizițiilor a analizat absolut toți pașii care au fost parcurși până la încheierea acelui contract. Concluzia Corpului de Control a fost că au fost făcute nereguli grave. Această achiziție sau semnare de contract a fost făcută fără ca întreaga sumă să fie identificată. Practic s-a semnat un contract de 26 de milioane de lei, deși erau alocați de la Consiliul Local 931 de mii de lei. Tradus în termeni legali, înseamnă mai multe legi încălcate, nu exista prevedere bugetară la momentul respectiv. Cu toate că acest contract a primit viza de control financiar preventiv, deci toată echipa a semnat pe 931 de mii de lei, directorul financiar contabil, viza CFP. Contractul a fost semnat pe întreaga valoare de către managerul unității sanitare. A mai fost un aspect important pe care l-au semnalat medicii ortopezi, care au susținut că nu au fost informați că în urma acestui proiect de la 116 paturi de ortopedie, ar fi ajuns la 48 de paturi de ortopedie și din 10 paturi de ATI la 7 paturi, iar numărul de săli de operație se va reduce de la 4 la 3 și aceste săli de operație vor fi pe două nivele succesive, undeva pe acoperișul clădirii. Toate aceste lucruri au fost concluzionate în acest amplu raport al Corpului de Control, astfel am fost nevoiți să intrăm în conservare cu acest șantier și să găsim o soluție să reluăm acest proiect. Nu poate rămâne în acest stadiu, dar pe această formulă a acestui contract nu poate fi finanțat de niciun for administrativ. Contractul a avut o durată prevăzută de 19 luni, practic în 28 februarie ar trebui să se încheie.”, a afirmat Claudia Gherman.  

Reabilitarea clinicii făcea parte din proiectul „morganatic” al Spitalului Regional de Urgență, pentru că, după reabilitare, la clinică trebuiau să se facă intervenții pentru problemele cronice, care nu ar mai fi avut legătură cu cazurile de urgență.

Lucrările de renovare prevedeau ca în prima etapă să fie refăcut blocul operator și secția ATI, iar pe amplasamentul actual ale acestora să se creeze structuri de paturi. După finalizarea acestei etape, ar fi trebuit să intre în reabilitare cealaltă parte a clinii, unde sunt paturile de spitalizare continuă.