În vara anului trecut Guvernul a adoptat o serie de măsuri pentru a ajuta cu bani companiile să se redreseze sau să se dezvolte în urma efectelor pandemiei. Pentru acest proiect au fost acordați 1 miliard de euro împărțiți în trei categorii de granturi. Drept urmare, în prima categorie sunt încadrate microîntreprinderile și PFA-urile care pot primi o finanțare de 2.000 de euro. În a doua categorie antreprenorii pot obține bani nerambursabili de până la 150.000 de euro, în general pentru industria HoReCa și turism. În a treia categorie companiile pot obține sume cuprinse între 50.000 și 200.000 de euro pentru proiecte cu mențiunea că IMM-urile să pună și ele o parte pentru investiția respectivă. Ideea de bază a acestei măsuri a fost de sprijinire a unor proiecte și de impulsionarea firmelor să vireze și ele o parte din bani în încercarea redresării economiei naționale.
Criteriile de eligibilitate pentru firmele aplicante
Pentru acest proiect au aplicat 27.736 de companii care au fost departajate de criterii cum ar fi rentabilitatea firmei, procentul de cofinanțare a proiectului sau raportul între grantul cerut și profitul operațional al firmei. Având în vedere că aceste criterii sunt generale și că multe firme au obținut punctaj mare, a mai fost aplicat un criteriu și anume cine vine cu cei mai mulți bani de acasă pentru finanțarea proiectului respectiv urma să primească și finanțarea de la stat. Drept urmare aplicanții puteau intui care este cel mai mic procent pe care trebuie să-l precizeze în cererea pentru finanțare ca să treacă înaintea celorlalți. Acestă informație, conform spuselor lui Năsui, ar fi trebuit să fie confidențiale.
Banii respectivi au for împărțiți pe opt regiuni geografice, București-Ilfov, Centru, Nord-Est, Nord-Vest, Sud-Est, Vest, Sud-Vest Oltenia, Sud Muntenia. Claudiu Năsui, nu a fost mulțumit de această practică deoarece a observat că în ultimele 48 de ore 1.100 firme au depus aplicații “suspecte” și drept urmare a depus o plângere penală la DNA.
Județul Cluj intră în finanțarea pentru Regiunea Nord-Vest
O firmă clujeană a aplicat cu șase ore înaintea termenului limită și a fost admisă deoarece a propus că aduce de acasă o parte de 62% când limita celor care au fost admiși în această regiune era de 61%. În această regiune mai intră și județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Satu Mare și Sălaj. Au fost acordate finanțări în valoare de 281.916.856 lei pentru cele 436 firme câștigătoare dintr-un total de 5196 aplicații. Dintre aceste firme, DNA suspectează că 243 au aflat ultimul procent căruia i se acordă finanțarea și astfel au câștigat. În același caz, s-a mai constatat că 80% dintre aplicațiile câștigătoare au fost depuse în ultimele 48 de ore înaintea termenului limită.
În vederea susținerii acestei piste avem declarația antreprenorului clujean Bontea Marcel, acesta ne-a transmis următoarele.
“Nu exista o logica normala prin care 366 de câștigători respectiv 83,94% din totalul câștigătorilor de proiecte să fie concentrate în ultimele 2 zile, adică gândiți-vă care ar fi logica dacă vrei să depui un proiect la care tu consideri ca poți pune cofinanțare de peste 61% să aștepți sa îl depui cu câteva ore înainte de termenul limita, singura explicație făcând uz de logica fiind ca aveau acces la datele din sistem.
Suplimentar în sprijinul celor relatate de mine vin și cu o întâmplare petrecută în data de 26.01.2021 în care în urma discuției cu un alt antreprenor de la Cluj, acesta îmi spusese că, consultantul lui este foarte bine “ancorat” în sensul că are informații din interior, și că ar fi sigur sa depui proiectul cu cofinanțare la 59%, și acum făcând o ordonare a proiectelor depuse într-adevăr în data de 26.01.2021 prindeai finanțare dacă mergeai cu o cofinanțare de minim 58.5%, bineînțeles că, cunoștința mea nu a depus atunci proiectul ci l-a depus în data de 29.01.2021 pe la ora 19:00 cu o cofinanțare de 61,XX% (nu ofer cifre exacte pentru a nu-ți face probleme acestuia), dar oricum cu doar câteva zecimi de sutimi peste minimul finanțabil de 61%”, a mai adăugat antreprenorul clujean.
Ministrul Economiei a anulat finanțarea
Claudiu Năsui a hotărât anularea finanțării pe ideea că au fost divulgate date din metodologia internă de acordare a banilor, practic acesta susține că s-a aflat despre faptul că cine vine cu mai mulți bani de acasă câștigă, în funcție de ultimul procent care este considerat eligibil pentru finanțare. Ministrul economiei a mai adăugat că în urma acestor scurgeri, fondul de investiții s-a transformat într-o finanțare pentru piața imobiliară. În momentul elaborării planului de finanțare nu a fost specificată nicio restricție pentru sectorul imobiliar, drept urmare aceste firme aveau tot dreptul să aplice și automat să și câștige.
“Din cei 27.736 de aplicanţi, avem 8.275 care au aplicat pentru imobile. Dacă ne raportăm doar la proiectele finanţate, cu bugetul actual sunt doar 3.580 de firme finanţate. Dintre acestea, 1.807 finanţează imobile. Practic mai mult din jumătate din proiectele eligibile sunt pe imobile. Nu acesta era scopul măsurii. Ea era menită să fie o măsură de ajutor în perioada Covid-19, şi ajunge să finanţeze cumpărări de apartamente”, spune Claudiu Năsui.
Acesta a declarat că procedura va fi reluată de la 0 pe baze corecte, fără proiecte imobiliare și cu introducerea altor criterii de departajare doar în ceea ce privește Măsura 3, în cazul 1 și 2, sumele fiind deja deblocate către microintreprinderi.
Ministrul a precizat că de data aceasta va exista “transparență 100%” deoarece “am spus adevărul despre mersul la târguri pe banii statului și despre faptul că măsura 3 nu își atinge scopul. Nu își atinge scopul pentru că ajunge să finanțeze în proporție de peste 50% imobiliare. Și nu doar atât, dar suspiciunile de fraudă de care am vorbit sunt bazate pe fapte reale. Am avut discuția aceasta și cu premierul și i-am propus un curs de acțiune”.
În concluzie, redresarea economiei a fost amânată pentru că s-au aflat chestiuni din metodologia internă de departajare și astfel majoritatea celor care au primit finanțare activau în industria imobiliarelor, conform spuselor lui Năsui. Până la finalizarea anchetei DNA un lucru este cert banii au rămas blocați de ambele părți, și cei de la stat și cei de la companiile private. Dacă aceste firme au speculat conform unor informații care nu trebuiau să fie publice rămâne să aflăm în urma anchetei DNA.
