Cluj-Napoca, migrație, imobiliare, trafic, urbanizare
Claudiu Salanță, arhitectul-șef al județului Cluj, atrage atenția asupra unui paradox urban tot mai vizibil: deși populația Clujului scade, traficul rutier devine din ce în ce mai sufocant, iar prețurile imobiliare continuă să urce.
Datele recensământului din 2021 arată că municipiul Cluj-Napoca a pierdut aproape 38.000 de locuitori în ultimul deceniu – o scădere de 11,7%, echivalentă cu populația unui oraș ca Dej. Cei care au plecat s-au mutat, în mare parte, în comunele din jurul orașului, unde locuințele sunt mai accesibile. Localități precum Florești, Apahida, Baciu sau Feleacu au înregistrat o creștere cumulată de peste 43.000 de locuitori, semn că populația s-a redistribuit în imediata vecinătate a Clujului, nu a dispărut complet.
Această migrare urbană are efecte directe asupra infrastructurii. Salanță consideră că exodul a fost determinat de prețurile tot mai ridicate ale locuințelor din Cluj, care transformă orașul într-o piață pentru investitori, mai degrabă decât un spațiu de locuit pentru cetățeni. Astfel, mobilitatea zilnică a crescut între noile zone rezidențiale și oraș, ducând la suprasolicitarea drumurilor.
El subliniază nevoia urgentă de urbanizare a terenurilor din interiorul orașului pentru a reduce presiunea pe mobilitate și pentru a echilibra piața imobiliară.
Sunt prețurile imobiliarelor din Cluj-Napoca una dintre cauzele problemelor de trafic?
Conform datelor de recensământ 2021, în ultimii 10 ani (2011-2021) populația județul Cluj a scăzut cu – 1, 73 %, de la 691.106 locuitori la 679.141 locuitori (- 11.965 locuitori).
La nivelul municipiului Cluj-Napoca înregistrăm o scădere mult mai mare decât cea a întregului județ și găsim o scădere de – 11,7%, de la 324.576 la 286.598, adică -37.978 clujeni care s-au mutat din Cluj-Napoca. Și dacă totuși un procent așa de mare de locuitori, aproape cât toată populația municipiului Turda și mai mult decât populația municipiului Dej, a ales să se mute din Cluj-Napoca de ce avem problemele de trafic de azi? Răspunsul vine din analiza datelor comunelor de lângă Cluj-Napoca, unde se înregistrează o creștere semnificativă a populației.
Avem așa:
1. Florești + 29.922 locuitori
2. Apahida + 6.554 locuitori
3. Baciu + 3.605 locuitori
4. Feleacu + 1.770 locuitori
5. Chinteni + 1.468 locuitori
6. Ciurila + 409 locuitori
Total: 43.728 locuitori, adică aproape cât populația municipiului Turda.
Între cei stabiliți în comunele limitrofe municipiului Cluj-Napoca și cei care au plecat din Cluj-Napoca există o diferență de doar 5.750 locuitori (43.728 – 37.978). Dacă ne raportăm la situația reală, în care condiția de a avea domiciliul în Cluj-Napoca pentru a înscrie copilul la școală în Cluj-Napoca este luată în calcul, diferența de 5.750 este nesemnificativă. Criteriile de proximitate pentru școli ar trebui actualizate deoarece este evident faptul că aceasta nu reflectă realitatea cotidiană și că avem formalisme care duc la date eronate.
Dar, revenind la cei 37.978 cetățeni care au ales să plece din Cluj-Napoca, cât credeți că a influențat prețul imobiliarelor din Cluj-Napoca decizia acestora?
Când orașul e prea scump pentru locuitori și devine o specula de investiții, apartamentele fiind tranzacționate într-un procent mare în scop investițional și nu în scopul necesităților de locuire, atunci locuitorii caută soluții mai ieftine și asta conduce la probleme de trafic. Cred că municipiul are nevoie de a urbaniza terenurile din intravilan, și asta urgent. Cu cât prețurile sunt păstrate sus, cu atât vor fi mai mari problemele de trafic.
Ce spuneți?”, a semnalat arhitectul-șef al județului Cluj, Claudiu Salanță.
