Greşelile de management ale SC Cluj Arena SRL o îndrumă pe aceasta pe drumul inevitabil al insolvenţei. Proprietarul stadionului, instituţia de administrare a judeţului, vrea ca firma să se declare în insolvenţă pentru a afla cine a greşit. Cu toate că CJ Cluj a primit milioane de lei în cont de la societatea comercială mai sus menţionată, când vine vorba de plata datoriilor la impozit, poziţia lor rămâne fermă.
Liderii politici ai judeţului vor lua o decizie finală cu privire la Cluj Arena în această săptămână. Speculaţiile cu privire la banii aruncaţi pe uşa Consiliului Judeţean ce deja au fost consumaţi, sau cu privire la obligaţiile directorului Radu Raţiu şi ale preşedintelui din Consiliul Administrativ al societăţii sunt în zadar.
Conturile financiare ale Cluj Arena au fost blocate exact în perioada celui mai mare festival din oraş: UNTOLD. Deşi raportul Curţii de Conturi anunţa datoria acestora de a achita impozitul către primărie, conturile lor au funcţionat exact cât să menţină stadionul întreg şi fără dificultăţi pentru a găzdui mega-evenimentul Federaţia SHARE.
Banii pentru impozit daţi „din greşeală” la judeţ
În conferinţa de presă de săptămâna trecută, de la Cluj Arena, directorul firmei, Radu Raţiu şi preşedintele Consiliului de Administraţie, Radu Sporiş, au prezentat câteva soluţii pentru rezolvarea datoriei de 2 milioane de euro pe care aceasta o are la primărie pentru achitarea impozitului. De altfel, Sporiş este şi cel care i-a fost consilier lui Uioreanu şi, documentat cu situaţia de la stadion, putea să intervină.
„Impozitul inclusiv pe 2015 este de 8 mil jumate şi nu de 14. Trebuie făcute demersuri între Consiliul Judeţean Cluj şi primărie pentru a ieşi din situaţie. Curtea de Conturi susţine că datorită faptului că am generat profit, noi (SC Cluj Arena SA) trebuie să plătim. În 2014 am virat în conturile Consiliului Judeţean nu mai puţin de 9 milioane de lei. Soluţia ce o propune managementul Cluj Arena implică să cerem pe cale amiabilă să ne returneze banii ce i-am dat în 2014 pentru ca să plătim impozitul. Daca nu votează pentru acest aspect facem o rectificare de buget şi declarăm alte profituri pe 2014, deoarece noi nu am luat in considerare plata impozitului pe acel an şi implicit CJ Cluj primit o plată ce nu i se cuvenea.
Noi avem investiţii active de 2 milioane de lei şi nu am putea plăti datoria nici dacă am vinde tot ce am investit. Am trimis de câteva zile adrese spre Consiliul Judeţean şi vom continua cu acest demers şi în perioada următoare”, explică Radu Sporiş.
Sporiş a demisionat din instituţia judeţeană cu puţin timp înainte ca Horea Uioreanu să fie arestat. În conştiinţă de cauză despre cum funcţionează CJ Cluj şi din obligaţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al stadionului acesta putea face demersuri din timp. Pe de altă parte situaţia se află pe muchie de cuţit în vreme ce conturile SC Cluj Arena SA sunt blocate. În perioada imediată aceştia vor deveni restanţi cel puţin la plata utilităţilor atâta timp cât nu pot accesa banii de pe chiriile spaţiilor. Conform directorului societăţii, Radu Raţiu, nu s-au accesat nici banii de la UNTOLD Festival.
„Deocamdată nu avem nici o datorie la utilităţi, dar trebuie să găsim o soluţie rapid. Insolvenţa nu este o soluţie viabilă, am alte variante ce ar menţine acest stadion, Prima ar fi cea prezentată de Sporiş şi anume ca cele două instituţii să găsească o soluţie. A doua ar fi ca prin rectificare de buget să recuperăm o sumă importantă de bani. Trebuie deblocate conturile deoarece nu putem folosi nici banii de pe chirii şi nici banii de la UNTOLD nu îi putem accesa. În acest moment toate spatiile sunt închiriate şi nu putem accesa banii. Acest stadion trebuie să funcţioneze pentru comunitate, nu este nici al meu nici al lui Boc nici a Consiliului Judeţean. Este al comunităţii. Avem 1000 de clujeni ce aleargă pe Cluj Arena nu putem să îi privăm de această posibilitate. Suma ce noi am dat-o la CJ CLUJ în 2013 la final au fost datorită contractului de participaţiune . De altfel noi trebuia doar sa exploatăm imobilul. Încasările de la meciuri vor merge spre plata salariilor, deoarece conform legii acestea sunt prioritare. Am găsit o soluţie să vindem noi biletele şi să nu luăm chirie la meciul cu U Cluj. În prezent, Cluj Arena are 26 de angajaţi din care jumătate sunt paznici. Stadionul nu poate funcţiona fără personal”, încheie Radu Raţiu.
Mihai Seplecan şi Istvan Vakar:„De ce noi nu ştiam de atenţionările că sunt datornici?”
Conducerea Consiliului Judeţean Cluj explică faptul că, conform contractului, administratorii societăţii ar fi avut datoria să plătească impozitul. De asemenea, acesta precizează că se poartă discuţii de două săptămâni încoace, dar că nu înţelege de ce doar în momentul în care s-au blocat conturile s-a semnalat datoria existentă.
„Se poartă discuţii pentru soluţionarea situaţiei de la Cluj Arena. Noi nu avem bani de deşeuri sau de drumuri, de unde să scoatem două milioane de euro? Dacă am vrea să vindem Cluj Arena nu o putem da primăriei ci va trebui organizată o licitaţie şi astfel ar putea pica pe mâna oricui. Sunt pe funcţie de două luni dar nu pot să nu întreb, dacă Radu Sporiş a fost consilierul lui Horea Uioreanu de ce nu a semnalat încă de atunci posibilele probleme. De altfel, administratorul bunului trebuie să plătească impozitul pentru acesta, conform legii, nu noi. Şi de ce noi nu ştiam de atenţionările că sunt datornici? E imposibil să le fi oprit conturile fără să nu îi anunţe din timp. Nu pot să spună că s-au trezit cu o situaţie „surpriză” pentru că sigur au primit adrese, înainte. Cum şti că ai de plătit factura de gaz aşa şti şi de impozit”, explică Seplecan în acelaşi asentiment cu vicepreşedintele Istvan Vakar.
Preşedintele CA: „Nu am ştiut de impozit nici eu nici ceilalţi colegi”
După declaraţiile preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Mihai Seplecan, din care se înţelegea că Radu Sporiş ar fi putut să prevină situaţia de la Cluj Arena, acesta din urmă reacţionează.
„Cât am fost consilier al lui Uioreanu nu s-a pus problema plăţii impozitului de către Cluj Arena din nici o parte. Acest aspect se poate verifica. De fapt, nu s-a pus problema vreunui impozit, iar situaţia asta a apărut la finalul lui 2014”, explică pentru Gazeta de Cluj preşedintele Consiliului Administrativ, Radu Sporiş. Nu ştiam nici ceilalţi colegi. Ba mai mult, s-au cerut acte contabile, şi după cum am precizat şi astăzi, nu apărea acest impozit. Noi am preluat mandatul în 2012, prin septembrie, iar dacă se face un studiu cu privire la impozitele care s-au calculat acum, retroactiv, ar fi trebuit să fie undeva la două milioane deja. Consiliul Administrativ nu manevrează banii şi nu are acces la conturi”, completează acesta.
Procedura de insolvenţă
Pe scurt, procedura intrării în insolvenţă a unei societăţi intervine la acumularea unui debit de 30.000 lei. Aceasta poate fi cerută de către administratorul societăţii respective, sau de către creditorii societăţii. Exista 2 modalităţi de a beneficia de aceasta şi anume procedura generală, prin care se parcurge etapa reorganizării societăţii şi apoi intrarea în faliment a acesteia, sau procedura simplificată atunci când societatea respectivă intră în faliment în mod direct. În cazul în care o firmă se încadrează în procedura generală, administrarea societăţii este preluata de către un administrator judiciar aşa cum se stabileşte printr-o hotărâre a judecătorului sindic. Scopul planului de reorganizare este ca prin desfăşurarea unor anumite activităţi, în anumite condiţii, societatea respectivă să reuşească să-şi plătească integral sau parţial datoriile în termenul indicat în planul de reorganizare. Dacă există un plan de reorganizare se poate consulta la sediul societăţii debitoare. În cazul în care planul de reorganizare eşuează sau dacă societatea reorganizată acumulează alte datorii care fac imposibilă continuarea activităţii, se intră în faliment.
