Anual în Cluj-Napoca sunt depistate circa 1800 de cazuri de cerşetorie, numărul persoanelor care practică acest obicei fiind de circa 800, dintre care numai 35-40 au domiciliul în Cluj-Napoca. Practic oriunde ai merge în Cluj Napoca nu ai cum sa nu dai de cersetori sau de hoti. Din nefericire, zonele cele mai afectate sunt zonele centrale ale oraşului, zone cel mai des frecventate de străini. Cine stă timp de o cafea pe una dintre terasele din centru, cel mai probabil are de întâlnit valuri de cerşetori , fiecare cu o poveste de spus.
În urma depistării cerşetorilor pe domeniul public, aceştia sunt duşi la adăpostul de pe str, Oaşului, unde se realizează triajul lor. Cei care nu au domiciliul în Cluj-Napoca sunt duşi la gară şi trimişi către localităţile de domiciliu. Mulţi de reîntorc însă în scurt timp.
Începând cu anul 2009, în cadrul campaniei „Nu încuraja cerşetoria”, demarată de către Primăria municipiului Cluj-Napoca, prin intermediul Poliţiei Comunitare, acţiunile curente de depistare a persoanelor care apelează la mila publică au fost corelate cu distribuirea de către poliţiştii comunitari a unor buline autocolante inscripţionate cu mesajele „Ştii că un cerşetor câştigă de două ori salariul tău”, „Nu-i ajuţi dându-le bani. Sesizează cazurile de cerşetorie, la 984 sau 598784!”.
Autorităţile au continuat campania de descurajare a cerşetoriei în zona lăcaşelor de cult, având discuţii cu preoţii şi personalul ecleziastic pentru a-i îndemna pe credincioşi să nu mai dea bani cerşetorilor, ci să îi depună la cutia milei, pentru a fi folosiţi spre ajutorarea celor care au nevoie cu adevarat de ajutor financiar.
Poliţia Comunitară coplesită de armata de cerşetori şi boschetari
Întrunit în sedinţă ordinară,Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca a decis înfiinţarea Politiei Comunitare la data de 19 iulie 2005. Aceasta, constituita in baza dispozitiilor cuprinse in Legea nr.371/2004 privind infiintarea Politiei Comunitare prin reorganizarea Corpului Gardienilor Publici – la nivelul municipiului Cluj-Napoca se organizeaza ca directie a Politiei Comunitare in cadrul aparatului propriu de specialitate al Consiliului Local – sub directa coordonare a primarului si este condusa de un director, un director adj. si are in componenta sa urmatoarele servicii: Serviciul de Ordine si siguranta publica ;Serviciul Siguranta Trafic rutier ;Serviciul Control urbanism, ;Disciplina in constructii ;Serviciul Protectia mediului si igienizare ;Serviciul Inspectie comerciala ;Compartimentul Baza de date si dispecerat şi Compartimentul Cabinet si relatii publice. Pentru a lămuri cât mai bine problemele cu care se confrunta poliţia în lupta cu cerşetorii, am discutat cu primarul municipiului, Sorin Apostu. Acesta a declarat pentru Gazeta de Cluj că poliţia comunitară, în colaborare cu organele de poliţie realizeaza tot timpul razii pentru a identifica şi descuraja cerşetorii. Astfel, odata legitimaţi, poliţia îi trimite în localităţile de origine de fiecare dată când sunt prinşi. Conform spuselor primarului, aplicând acestă procedură , numărul cerşetorilor din oraş a scăzut la jumătate faţă de anul 2007.
Obligaţiile Poliţiei Comunitare
– asigura paza obiectivelor si bunurilor de interes public stabilite de consiliul local;
– participa la asigurarea masurilor de ordine cu ocazia manifestarilor publice, organizate de primarie;
– intervine la solicitarea cetatenilor pentru aplanarea starilor conflictuale, rezolvarea unor cazuri sociale;
– constata contraventii si aplica sanctiuni contraventionale la normele privind convietuirea sociala, stabilite prin legi sau hotarari ale consiliului local;
– ia masuri de imobilizare si predare la unitatile de politie a infractorilor prinsi in flagrant;
– sprijina unitatile de politie in activitatile de depistare a persoanelor care se sustrag urmaririi penale sau executarii pedepselor, precum si a persoanelor disparute;
– controleaza respectarea normelor legale privind afisajul public;
– asigura insotirea si protectia reprezentantilor primariei si altor persoane cu functii in institutiile publice locale la executarea unor controale sau actiuni, precum si pentru punerea in executarea a unor hotararii judecatoresti sau decizii ale primarului emise in litigii care privesc primaria;
– actioneaza impreuna cu politia locala, jandarmeria, inspectoratele locale pentru situatii de urgenta si alte autoritati prevazute de lege la activitati de salvare si evacuare a persoanelor si bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamitati naturale si catastrofe;
– verifica si solutioneaza sesizarile asociatiilor de proprietari privind savarsirea unor fapte prin care se incalca normele legale, altele decat cele cu caracter penal.
– asigura supravegherea parcarilor auto aflate pe domeniul public sau privat al primariei, a zonelor comerciale si de agrement, parcurilor, pietelor, cimitirelor si a altor locuri din administrarea primariilor stabilite prin planurile de paza si ordine publica;
– asigura, contra cost, paza unor obiective pe baza de contracte de prestari servicii;
– asigura ordinea publica, la solicitare, in interiorul scolilor, gradinitelor, unitatilor sanitare;
– executa verificari si controale pe linia evidentei populatiei si respectarii regimului domicilierii;
– controleaza cartile de imobil;
– indeplineste alte atributii stabilite prin legi sau hotarari ale consiliului local.
Cerşitul în Europa
Deşi pare o problemă tipică românească, cerşitul este bine reprezentat şi în Europa de Vest. Autorităţile din Marea Britanie au descoperit că tot mai mulţi oameni ies la cerşit pentru a-şi rotunji veniturile în timpul crizei financiare. Oamenii legii au reţinut într-o acţiune 20 de cerşetori. Dupa ce i-au verificat, poliţiştii au realizat ca toţi au o casa şi un serviciu, conform Daily Mail. Britanicii reţinuti lucrează de la 9 la 17 şi îşi petrec orele de după program îmbracaţi cu haine vechi şi cerând marunţiş. Una dintre persoanele reţinute a recunoscut chiar că cerşeşte pentru că vrea să îşi schimbe mobila de bucătarie.
Autorităţile finlandeze estimează că oraşul Helsinki este invadat de un val de cerşetori de etnie romă, în special din Romania. Deşi Ministerul finlandez de Interne pregăteşte o serie de măsuri pentru a combate acest fenomen, relativ nou în Helsinki, cerşetorii străini din capitala finlandeză afirmă, în continuare, că Helsinki este cel mai profitabil oraş din toata Europa.
În Italia , părerile cu privire la măsurile ce trebuiesc luate pentru combaterea cerşetoriei sunt diferite. Două dintre oraşele cele mai căutate de turişti din Italia, Veneţia şi Florenţa, au interzis cerşetoria, pentru a combate exploatarea si extorcarea celor care sunt constrânsi de alţii să cerşească, Vaticanul este însă mult mai tolerant. Responsabilul Vaticanului pentru justiţie şi imigranţi, cardinalul Renato Martino, susţine că măsurile împotriva cerşetoriei, adoptate de mai multe oraşe italiene, sunt "inacceptabile", subliniind că cerşetoria este un drept uman fundamental.
Chiar dacă în domeniul cerşitului noi suntem de obicei exportatorii, mai au loc şi excepţii. Pe data de 20 mai 2010 Inspectorii Poliţiei Comunitare şi agenţii Secţiei 3 de Poliţie, însoţiţi de jandarmi, au desfăşurat o acţiune pentru depistarea persoanelor care practică cerşetoria, a celor fără adapost, precum şi a altor infractori. În urma acestei acţiuni au fost identificate şapte persoane, dintre care o doamnă de naţionalitate franceză.
