Cluj-Napoca este municipiul cu cele mai mari datorii la banci

Un studiu recent al Institutului de Politici Publice arata cat de eficiente au fost primariile celor mai mari oraşe din ţara in furnizarea de servicii pentru populaţie, care dintre ele au avut bugetele cele mai mari şi datoriile cele mai consistente. Din ultimele doua puncte de vedere, Cluj-Napoca este in varful clasamentului, deşi la servicii nu s-a remarcat in randul oraşelor patriei.

Institutul de Politici Publice (IPP) a publicat un studiu al administraţiile locale din principalele municipii reşedinţa de judeţ din Romania, in care analizeaza performanţele edililor din punct de vedere al dezvoltarii proiectelor de infrastructura şi al eficienţei utilizarii banului public. „Bugetele considerabile la care au ajuns primariile municipiilor mari (in medie de 250 milioane lei/an) justifica, pe langa alte ambiţii politice, interesul candidaţilor din alegerile locale 2012 pentru funcţiile de primari. Managementul unui municipiu reprezinta o provocare majora pentru orice candidat, raţiune pentru care este fundamental ca electoratul sa aiba dimensiunea reala a
evoluţiei/nevoilor pe care localitatea lor le are inainte de momentul alegerilor.
Din aceasta perspectiva, calitatea şi costurile principalelor servicii publice administrate de municipalitate sunt printre cei mai importanţi indicatori ai standardului de viaţa intr‐un municipiu. Cat de capabili au fost primarii in actualul mandat sa imbunatateasca aceste servicii şi cu ce costuri sunt informaţii fundamentale pe care cetaţenii ar trebui sa le cunoasca inainte de a‐şi alege noii edili”, arata IPP in introducerea raportului.

Primaria nu raspunde solicitarilor

Analiza institutului trateaza in detaliu situaţia parametrilor de calitate privind principalele servicii publice gestionate de primarii şi consiliile locale ale celor 41 de primarii reşedinţa de judeţ din Romania, pe durata mandatului 2008 – 2012. Datele folosite in analiza IPP sunt din surse oficiale, direct de la Primarii sau de la Ministere, precum şi de la Institutele de Statistica. Primaria Cluj-Napoca este inclusa pe lista primariilor care refuza sa dea publicitaţii copia unor contracte pentru serviciile gestionate, fiind acţionata şi in instanţa in diferite etape ale documentarilor realizate de IPP.
Datele, aferente perioadei 2008 –2011, se refera la calitatea şi respectiv costul furnizarii principalelor servicii publice locale: alimentare cu apa şi canalizare, iluminatul public, salubrizare, termoficare, spaţii verzi, administrare strazi, precum şi la capacitatea de susţinere financiara a autoritaţilor locale.
Primul aspect analizat de studiul IPP este reţeaua de alimentare cu apa. Institutul arata ca „in jumatate din municipiile ţarii au crescut pierderile de apa in sistem pe durata mandatului autoritaţilor locale care se apropie acum de final, in medie cu 10 puncte procentuale, in pofida investiţiilor din fonduri externe. 3,14 mld euro din POS Mediu au fost accesaţi de catre 37 de operatori regionali (din totalul de 42), ceea ce acopera aproximativ 7,8 milioane de locuitori (951 de localitaţi urbane şi rurale). In medie, un proiect din POS Mediu pentru reabilitarea şi extinderea sistemului de apa are valoarea totala de 106,8 milioane euro”.
Din tabelul realizat de IPP, referitor la furnizorii acestui serviciu, observam ca in judeţele Cluj şi Salaj operatorul este SC Compania de Apa Someş SA, care asigura 86, 51% acoperire, in funcţie de populaţia existenta, raportata la aria de operare. Compania de Apa Someş opereaza in 47 de localitaţi şi a accesat 542 de milioane de euro prin Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu pentru zona Cluj-Salaj şi 237 de milioane pentru Campia Turzii – Turda. In ceea ce priveşte  gradul de incasare a facturilor faţa de 2011, Cluj-Napoca a inregistrat o creştere de faţa de 2008. Gradul de incasare al facturilor emise pentru beneficiarii serviciului este important pentru ca reprezinta un indicator al posibilitaţii de dezvoltare a serviciului cu fondurile disponibile. Astfel, in medie, un municipiu colecteaza aproximativ 8,76 milioane euro intr‐un an pentru acest
serviciu, majoritatea municipiilor aflandu‐se peste aceasta medie.

Cei mai mulţi bani de la Guvern pentru termoficare

La capitolul servicii de termoficare, la jumatate din municipiile reşedinţa de judeţ au crescut pierderile de energie in reţea in 2011 faţa de 2008, in medie cu 11 puncte procentuale. „La un bilanţ de sfarşit de mandat constatam ca cea mai mare subvenţie pe gigacalorie au primit‐o in intervalul 2008 ‐ 2011 municipiile conduse de primari ai PDL. De asemenea, din fondul de rezerva la dispoziţia Guvernului, primarii PDL ai municipiilor mari au primit cei mai mulţi bani pentru susţinerea CET‐ului, urmaţi de cei ai PNL şi PSD. Nu in ultimul rand, CET‐urile locale au fost susţinute, mai ales in ultimii ani, şi prin Fondul de Rezerva la dispoziţia Guvernului, alocandu-se bani pentru achitarea datoriilor catre furnizorii de energie termica”, arata IPP.
Situaţia fondurilor utilizate de fiecare municipalitate pentru serviciul de termoficare centralizat arata ca municipiul Cluj-Napoca a inregistrat pierderi de 27,45% anul trecut, in creştere faţa de 2008, şi a primit 12,6 milioane lei de la fondul de rezerva pentru plata termoficarii. Deşi s-a laudat cu preţul mic la gigacalorie in comparaţie cu alte oraşe, Primaria a refuzat sa dea date in legatura cu acest indicator.
Serviciile de salubrizare lasa de dorit in intreaga ţara in ceea ce priveşte colectarea selectiva şi existenţa gropilor de gunoi conforme. Numai 10 municipii declara un procent al colectarii selective mai mare de 5% iar in alte 12 municipii cantitaţile de deşeuri colectate selectiv sunt intre 0,1 – 1%. La Cluj-Napoca, doar 2,85% din gunoaie sunt colectate selectiv, ceea ce reprezinta o scadere cu 13 % faţa de 2009. De asemenea, judeţul Cluj este unul din cele in care inca nu exista depozit conform.
Media valorii totale a unui proiect pentru dezvoltarea sistemului integrat de deşeuri este de 34,87 milioane euro. Valoarea totala a proiectelor cu finanţare europeana contractate pana la finalul anului 2011 pentru sisteme integrate de management al deşeurilor este de 445,5 milioane euro, mai arata institutul. La nivelul Judeţului Cluj au fost atrase fonduri din POS Mediu pentru a realiza sistemul integrat de management al deşeurilor in valoare de 160 de milioane de lei.
IPP atrage atenţia ca in anul 2011, singurele municipii care respectau norma europeana de minim 26 m2 de spaţiu verde/locuitor erau Braşov, Craiova şi Botoşani. In medie, spaţiul verde/locuitor era de 13 m2 la nivelul tuturor municipiilor mari, dar numai 16 municipii depaşeau aceasta valoare. Pentru Cluj-Napoca nu exista date in aceasta privinţa.
Serviciul de administrare a reţelei de strazi este un element de interes pentru toate administraţiile incluse in studiu. Valoarea medie a cheltuielilor alocate pentru un km de strada modernizat in actualul mandat, la nivelul tuturor municipiilor, a fost de 1851 mii lei/km. La Cluj-Napoca, doar 10% din strazi au fost modernizate intre 2008-2011. In toata ţara, cele mai mari contracte le‐au caştigat companii bine cunoscute in domeniul construcţiilor/reabilitarilor de drumuri, cel mai mare fiind caştigat de Diferit la Cluj, in valoare de 139.518.660 lei.

Buget de top pentru datornici de top

In lista care prezinta bugetul fiecarui municipiu in anii 2008 şi 2011 pentru a observa evoluţia capacitaţii financiare a acestora in perioada actualului mandat, Cluj-Napoca apare al doilea in clasament in 2008, cu un buget de 602,3 milioane de lei, depaşit de Timişoara, şi primul pe lista in 2011, cu un buget de 642,7 milioane de lei.
Capacitatea financiara a municipiului a fost intarita şi de creditele contractat pentru obiective de investiţii, Cluj-Napoca fiind de departe municipiul cu cea mai mare datorie la banci, de 300 de milioane de lei, urmatorul in clasament contractand un credit de 78 de milioane de lei. „Constatam ca nu de puţine ori municipiile prefera sa contracteze credite foarte mari, pana aproape de limita maxima de indatorare, in detrimentul fondurilor nerambursabile existente pentru aceleaşi obiective, explicaţiile fiind probabil legate de eforturile mai mici pe care o primarie le face in acest proces”, apreciaza specialiştii IPP.
Clasamentele celor mai eficiente, respectiv costisitoare primarii au fost realizate luand in considerare un indice agregat, rezultat din media indicatorilor de performanţa pentru fiecare serviciu in raport cu care a fost acordat un punctaj in ordine descrescatoare in funcţie de eficienţa, respectiv costurile existente. In clasamentul celor mai scumpe primarii de municipii reşedinţa de judeţ in mandatul actual, Clujul ocupa locul 28 din 39, primul fiind municipiul Sibiu, iar in clasamentul celor mai eficiente primarii reşedinta de judeţ este pe locul 15, top condus de Baia Mare.

Diana Gabor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.