Cluj-Napoca are o medie de vârstă de 35 de ani pe perioada anului universitar, fiind unul din cele mai tinere orașe din Europa. Orașul va fi Capitala Tineretului în 2015 și vrea să calce pe urmele orașului Sibiu și să fie Capitală Culturală Europeană în 2021. Competiția a fost lansată oficial de ministrul clujean al Culturii, Hegedus Csilla, iar atuurile municipiului Cluj-Napoca sunt diverse.
„Atuurile noastre ca și oraș în competiția pentru titlul de capitala culturală ar fi următoarele: am început din timp, unele dintre criteriile de evaluare le-am parcurs deja. Cine are curiozitatea să intre pe metodologia postată pe site-ului ministerului culturii noi am parcurs criteriile în ultimii doi ani de zile. Asta ne dă posibilitatea să ne concentrăm pe dezvoltarea altor proiecte fără să avem o presiune fantastică pe alte criterii care ne-au rămas de îndeplinit. Din perspectiva orașului atuurile sunt multe: avem un oraș tânăr, un oraș dinamic, universitar. Cluj-Napoca are o vitalitate culturală deosebită. Un oraș cu tradiție, cu istorie, cu instituții de cultură cunoscute și recunoscute. Avem și nevoie de titlul acesta pentru a ne atinge potențialul, pe care îl vom prezenta prin proiectele noastre în luna ianuarie 2015. Noi în luna ianuarie vom prezenta câteva dintre proiectele pe care le-am face dacă am câștiga acest titlu, pe care le-am dezvoltat în ultimele două luni de zile cu operatorii culturali. În primul rând nu vorbim despre evenimente, ci despre activități, proiecte și programe. Care vor fi ele și ce zone vor atinge, ce formă vor avea și care sunt partenerii în realizarea lor le vom prezenta la sfârșitul lunii ianuarie. Din acel moment vedem concret ce putem face. Acum rafinăm acele idei de proiect pe care le-am putea pune în aplicație”, a declarat Florin Moroșanu, directorul executiv al Asociaţiei “Cluj-Napoca – Capitală Culturală Europeană”.
Dorințele lui Moroșanu
„Mă bucur pentru că mâine (n.r. 11 decembrie 2014) va fi deschisă oficial competiția pentru titlul „Capitală Europeană a Culturii”. Sunt multe orașe dornice să dobândească prestigiosul titlu printre care și orașul nostru. Va fi o competiție grea pentru toți cei implicați: administrații locale, operatori culturali, echipele de implementare și nu în ultimul rând comunități. Și pentru că e luna potrivită să ne punem dorințe, aș avea câteva : pentru noi ca oraș îmi doresc să câștigăm, pentru noi clujenii mi-aș dori să fim mai implicați și mai uniți, pentru toate orașele din competiție, la final când se trage linie, indiferent cine va câștiga să ne unim eforturile pentru a colabora”, mărturisește Moroșanu pe pagina sa de Facebook.
Ce spun cei de la Capitala Culturală
”Europa a fost de-a lungul istoriei un centru al dezvoltării artistice de o bogăţie deosebită şi de o mare diversitate în care oraşele europene au jucat un rol vital în crearea şi difuzarea culturii.
Acţiunea „Capitala europeană a culturii” este o iniţiativă a Uniunii Europene care urmăreşte să pună în evidenţă bogăţia şi diversitatea Europei, precum şi aspectele culturale comune ale ţărilor sale cu scopul de a contribui la apropierea popoarelor europene şi de a îmbunătăţi cunoaşterea reciprocă.
În acest context, obiectivele generale ale acţiunii Capitale europene ale culturii au fost definite după cum urmează: protejarea şi promovarea diversităţii culturilor din Europa şi evidenţierea trăsăturilor comune pe care acestea le împărtăşesc, precum şi creşterea sentimentului de apartenenţă la un spaţiu cultural comun în rândul cetăţenilor, pe de o parte, şi stimularea contribuţiei culturii la dezvoltarea pe termen lung a oraşelor în conformitate cu strategiile şi priorităţile acestora, pe de altă parte. În conformitate cu aceste obiective, activităţile desfăşurate de oraşul care va fi nominalizat Capitală europeană a culturii vor urmări să îmbunătăţească sfera de cuprindere, diversitatea şi dimensiunea europeană ale ofertei culturale, inclusiv prin intermediul cooperării transnaţionale, pentru a extinde accesul şi participarea la cultură, a consolida capacitatea sectorului cultural şi legăturile acestuia cu alte sectoare şi pentru a contura mai bine profilul internaţional al acestuia prin intermediul culturii.
Titlul de Capitală europeană a culturii se acordă în fiecare an cel mult unui oraş din fiecare dintre cele două state membre care apar în calendarul stabilit în anexa la Decizia nr.445/2014/UE, care reglementează acţiunea Uniunii în favoarea evenimentului Capitală europeană a culturii pentru anii 2020-2033. Pentru anul 2021, cele două state membre care au dreptul de a găzdui acţiunea Capitală europeană a culturii sunt România şi Grecia. În 2021, în conformitate cu calendarul menţionat anterior, titlul de Capitală europeană a culturii se va acorda şi unui oraş dintr-o ţară candidată sau dintr-un potenţial candidat.
Scopul acestui apel este de a atrage candidaturile din partea oraşelor din România care doresc să concureze pentru titlul de „Capitală europeană a culturii” în anul 2021 şi de a duce la nominalizarea unuia dintre aceste oraşe, căruia îi poate fi acordat premiul Melina Mercouri. Pentru a sprijini oraşele în pregătirea ofertei lor, apelul face o prezentare generală a criteriilor care se vor aplica la evaluarea candidaturilor şi oferă informaţii privind procedura de selecţie. În anexa 1, oraşele pot consulta formularul de candidatură pe care trebuie să-l completeze în vederea depunerii candidaturii.
Apelul are la bază Decizia nr.445/2014/UE, care precizează în special criteriile care trebuie utilizate. Premiul Melina Mercouri este finanţat din Programul Europa Creativă, instituit prin Regulamentul 1295/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013. Ministerul Culturii este autoritatea responsabilă de procedura de selecţie pentru titlul de „Capitală europeană a culturii” pentru anul 2021 în România”, arată oficialii asociației pe pagina lor oficială, http://www.capitalaculturala2021.ro.
