Cluj-Napoca, un oraș unde identitatea națională este neglijată

Toți vorbesc despre orașul administrat de Emil Boc că este vibrant, cu o diversitate culturală unică și o atmosferă demnă de oraș european. Cu toate acestea, o problemă stă în spatele acestui ambalaj strălucitor, mai exact o neglijare constantă privind gestionarea statuilor din oraș și a respectului pentru personalitățile care au luptat pentru această țară. Chiar dacă are monumente și statui, această ignoranță față de acestea a devenit tot mai evidentă în ultimii ani. 

Pe străzi și piețe, în Cluj, se găsesc statui care amintesc de personalități marcante din istoria noastră și evenimente care au afectat profund poporul român. Din păcate, multe dintre aceste monumente au fost lăsate în paragină, fără restaurarea adecvată, ceea ce scoate în evidență o atitudine de neglijență față de patrimoniul cultural. 

Gazeta de Cluj a scris de multe ori despre modul în care statui ce reprezintă figuri importante au fost mutate din locurile lor și ignorate complet în procesul de planificare urbană. Acest fenomen alarmant, războiul declarat de administrația clujeană statuilor, a aprins societatea clujeană. 

Poate printre cel mai mare scandal care a cuprins  orașul a avut loc în jurul grupului statuar „Școala Ardeleană”, emblemă a culturii clujene. Opera de artă a fost supusă unor adevărate „lovituri” administrative, ea rămânând fără soclu, după ce au început lucrările de modernizare pe strada Mihail Kogălniceanu. Prins la ușă de clujeni, Emil Boc a anunțat, în repetate rânduri, că statuia va fi repusă pe soclu în cel mai scurt timp, după ce materialul necesar din Ucraina va ajunge. Timpul trece, din păcate, iar lucrările încă nu au început. Suntem în februarie 2024, iar grupul statuar încă nu are soclu. 

În aceeași ordine de idei, tot la Cluj, statuia lui Iuliu Maniu, care era amplasată în Piața Ștefan Cel Mare a fost pusă la pământ  la începutul anului trecut. Zeci de fundații au protestat față de doborârea statuii, precizând că intervenția cu excavatorul pentru lucrările în zona respectivă a arătat încă o dată cât de mult ține administrația la simbolurile românești. Mai mult, reprezentanții fundațiilor au precizat că ignoranța și lipsa de educație morală sunt la fel de grave ca și „tortura în sine”. 

Evident, la câteva zile după scandal, statuia lui Iuliu Maniu de lângă Bastionul Croitorilor a fost repusă pe soclu, iar Emil Boc și-a cerut scuze. 

„Aș vrea să încep în primul rând cu scuzele de rigoare pe care Primăria și eu personal le adresez tuturor celor care au fost extrem de sensibili la ceea ce se întâmplă în Cluj-Napoca cu modernizarea acestei zone și în special cu statuia marelui om politic Iuliu Maniu”, a spus atunci Emil Boc.

Administrația clujeană a înfrânt din nou. Responsabilitatea față de istoria noastră, uitată 

Mergem mai departe și vă prezentăm un alt caz care a aprins societatea clujeană. Este vorba despre bustul lui Emil Racoviță, care a fost pur și simplu aruncat într-un depozit al școlii care îi poartă numele. La sfârșitul anului 2023, bustul savantului român, care a fost vandalizat în timpul lucrărilor așa-zise de modernizare a străzii Mihail Kogălniceanu, a fost reinstalată pe soclu, chiar în fața Colegiului Național „Emil Racoviță”. 

Pentru cei care nu-și mai amintesc, bustul lui Emil Racoviță a fost demontat în 2022, în contextul lucrărilor de pe strada Kogălniceanu, apoi aruncat în gangul Colegiului „Emil Racoviță”. Chiar dacă au existat zeci de cereri pentru ca bustul savantului român să fie expus în fața școlii, pentru a avea vizibilitate  și să i se acorde respectul cuvenit, primăria a anunțat că proiectul de reamenajare a străzii nu include bustul. Până la urmă, după ce societatea civilă, împreună cu un număr mic de jurnaliști, au atras atenția în repetate rânduri asupra acestui demers, la finalul anului trecut, bustul a fost pus acolo unde-i este locul. 

Aș putea să scriu zeci și zeci de pagini despre modul în care statuile din Cluj-Napoca sunt ignorate, vandalizate și aruncate la coșul de gunoi al istoriei, în condițiile în care acest lucru ar fi strigător la cer în altă țară. Dar la noi se poate, din păcate. 

Să nu uităm de Monumentul Memorial al Martirilor Holocaustului din Parcul Caragiale, care, în octombrie 2023, s-a transformat într-un loc de gunoi și parcare pentru trotinete. Proiectul monumentului situat în parcul Caragiale îi aparţine regretatului artist plastic Egon Marc Lövith, supravieţuitor al Holocaustului, monumentul fiind dezvelit în 2014. Consiliul local a alocat suma de 150.000 de lei pentru realizarea acestui monument care, din nefericire, este abandonat de către municipalitate. Monumentul nu este luminat, iar o astfel de neglijență caracterizează administrația clujeană. 

Primăria Cluj-Napoca a adoptat stilul „politically correct”

Statuile lui Lucian Blaga și Mihai Eminescu, din fața Teatrului Național Cluj, au fost reamplasate pe noi socluri, dar din păcate mult mai mici, iar luni de zile nu a existat nimic acolo care să explice, în câteva cuvinte, despre viața celor doi titani ai României. 

Poate cea mai ciudată mișcare făcută de Primăria Cluj-Napoca a fost să accepte stilul „politically corect”, când vine vorba de statuia lui Baba Novac. Mai exact, primăria a acceptat schimbarea mesajului care preciza pe scurt destinul foarte tragic al căpitanului lui Mihai Viteazul.

Textul care era scris pe statuie „ucis în chinuri groaznice de către unguri” a fost „îndulcit”, devenind „ars pe rug în ziua de 5 februarie 1601.” Gheorghe Funar a luat decizia, în 1998, să monteze plăcuța cu textul: „Baba Novac, căpitan al lui Mihai Viteazul, ucis în chinuri groaznice de către unguri în data de 5 februarie 1601”. 

Nu înțelegem această mișcare a Primăriei. Înțelegem că în Cluj există o comunitate de maghiari numeroasă, dar asta nu înseamnă că de dragul de a nu ofensa pe cineva, rescriem istoria sau o modificăm după bunul plac, în acest caz, îi punem o fundiță roz și o indulcim. Nu putem schimba trecutul, domnule Emil Boc.