Dezbaterea pe tema schimbării denumirii oraşului din Cluj-Napoca în Cluj continuă, iar părerile rămân la fel de împărţite. Gazeta de Cluj a chestionat şi în această săptămână mai multe figuri emblematice ale Clujului pentru a observa care sunt părerile lor în această privinţă. Oficialii Primăriei municipiului Cluj-Napoca nu refuză o dezbatere pe această temă.

Premierul României şi fostul primar al urbei de pe Someş, Emil Boc, a declarat pentru Gazeta de Cluj că el nu poate fi de acord cu propunerea de schimbare a numelui oraşului, chiar dacă această propunere este făcută de un deputat al partenerilor de guvernare, UDMR.
„Nu pot să susţin o astfel de propunere(n.r. schimbarea denumirii oraşului), indiferent cine face o astfel de propunere”, a mărturisit pentru Gazeta de Cluj primul-ministru Emil Boc.

Prefectul judeţului Cluj, Florin Stamatian, consideră că numele oraşului nu trebuie schimbat cu fiecare ocazie care se iveşte la orizont. „Eu vorbesc ca şi un cetăţean al unui oraş. În ceea ce priveşte denumirile care denotă istoria oraşului, daca asta este istoria oraşului şi acestea au fost condiţiile istorice nu m-ar deranja nici Kolozsvar, nici Cluj-Napoca. Denotă o istorie a unui oraş. Nu îmi este ruşine că au fost pe aici austriecii, romanii, maghiarii. Nu îmi schimb numele oraşului în fiecare epocă conform unor interese de moment. Eu aş fi lăsat şi Oneşti Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru că era o epocă istorica a unui oras”, a susţinut Florin Stamatian, prefectul judeţului.

Napoca, nume onorific

Oraşul are o istorie veche în care este şi Napoca care  figurează ca un element care îi dă o identitate. Cred că ne onorează, nu ne aduce elemente de minus. O să ascult toate argumentele unei propuneri legislative. În momentul de faţă pot să spun că Napoca onorează aceasta aşezare aşa cum romanii onorează întreaga Europa şi nu numai”,  a spus fostul social-democrat, actualul deputat independent Vasile Soporan.

„Nu mă prea interesează chestia asta. Pentru mine că e Cluj-Napoca că e Cluj nu e aşa important, ci dacă drumurile sunt asfaltate, oraşul este curat şi poţi să circuli în siguranţă. Cred că suferim de prea multă scenarită”, a declarat directorul TVR Cluj, Romeo Couţi.

Problema administraţiei, nu a personalităţilor    ,

Directorul Bibliotecii Centrale Universitare(BCU) „Lucian Blaga”, Doru Radosav, susţine că nu poate avea o opinie pe această temă fără să cunoască opinia premierului României, Emil Boc. „Nu intru în discuţiile astea(n.r. legate de schimbarea denumirii oraşului). Eu am fost ţărănist. Nu intru în astfel de discuţii. Nici în patriotismul ardelean ori românesc. E o problemă a celor doi mari patrioţi romano-maghiari. Patriotul român anonim şi patriotul maghiar anonim. Nu mă pronunţ asupra acestui subiect sau încă îl mai studiez. Aici nu e o problema a personalităţilor, ci o problemă a administraţiei”, consideră Doru Radosav. După ce am revenit cu declaraţia premierului,  directorul a susţinut că „sunt de acord cu el(n.r. premierul României). Indiscutabil. Pentru că nu se poate schimba(n.r. denumirea oraşului) după cum vor alţii. Îl susţin cu toata tăria.”

Schimbare din 30 în 30 de ani

Deputatul liberal Horea Uioreanu nu îi acordă o mare importanţă problema schimbării denumirii oraşului. „Nu e o problemă importantă. Eu cred că îi tot aia dacă e Napoca sau Cluj. Din moment ce sintagma Cluj e păstrată. Eu aş rămâne pe Cluj-Napoca fără să am o părere bine conturată. Dacă tot le schimbi din 30 în 30 de ani e o problema”, consideră Uioreanu.

Directorul cotidianului Ziua de Cluj, Rareş Bogdan susţine că sunt mai multe simboluri ale oraşului roman Napoca care nu trebuie uitate.
„Vreau să rămână Cluj-Napoca. 100%. Mate Andras Levente să-şi vadă de alegătorii din circumscripţia domniei sale. Aici a fost Napoca, înainte de a fi Kolosvar. Şi să ţinem minte. Este exclus să se întâmple acest lucru atâta timp cât există oameni raţionali precum Daniel Buna, Marius Nicoară, Horea Uioreanu, Şerban Rădulescu, care nu vor tensiuni şi care înţeleg că economia este la pământ şi nu trebuie să se facă teste în faţă acestor tensiuni absurde şi a acestor creaţii false care nu au ce să caute în spaţiul public în acest moment. Eu mă bazez că Mate Andras Levente e un băiat deştept, un tânăr deputat cu experienţă deja şi încearcă să-şi fidelizeze alegătorii de etnie maghiară. Eu îl invit pe Mate Andras Levente să vadă câteva repede ale istoriei Clujului şi atunci înţelege de ce este necesar Napoca. Poate să meargă la copita calului lui Matei Corvin şi să vadă vestigiile romane”, consideră Rareş Bogdan.

Conotaţie istorică

Preşedintele Universităţii de Medică şi Farmacie, Marius Bojiţă susţine că numele actual are o conotaţie istorică. „Nu mi se pare că este o prioritate a naţiunii române în acest an. Mi se pare normal că dacă s-a stabilit ca oraşul are numele de Cluj-Napoca să-şi păstreze acest nume. Este o conotaţia istorică, nu are nicio altă semnificaţie. Mie îmi place numele de Cluj-Napoca care dovedeşte că este un oraş vechi, cu o tradiţie istorică. Nu acestea sunt priorităţile clujenilor”, mărturiseşte Bojiţă.

Denumire, uşor de pronunţat

„Oraşul ar trebui să se denumească aşa cum este mai uşor pentru fiecare să-l pronunţe. În ceea ce priveşte folosirea cuvintelor de către oameni cred că ele s-au născut dintr-o nevoie de a comunica mai simpu.Cuvintele sunt arbitru. Propun să-i spunem cum este mai uşor. Cluj este mai uşor. Peste o mie de ani vor fi alte premise istorice, peste două mii de ani altele. Peste ele se vor adăuga vestigii româneşti, ungureşti, germane. Lucrurile sunt relative”, consideră Alexandru Baumgarten, cancelar al Facultăţii de Istorie şi Filosofie, membru în Consiliul directoral al Institului Cultural Român(ICR).

Posibile discuţii la Primărie

„Problema schimbării denumirii municipiului nu este una care să fie gestionată exclusiv de către Primăria municipiului Cluj-Napoca. Aşa cum am propus istoricilor şi academicienilor să  analizeze propunerea lui Nicolae Edroiu de a modifica stema municipiului, nu refuzăm un dialog şi pe acest subiect. Teoretic vorbind, o astfel de modificare, a stemei, sau a denumirii oraşului are o complexitate foarte mare, implicând modificări de acte oficiale, şi un volum de documente imens, acesta fiind motivul pentru care, dacă se va pune problema acestor modificări , implementarea lor va fi un proces dificil şi delicat. Deocamdată, cel puţin în privinţa stemei, aşteptăm să se pronunţe specialiştii, iar dacă modificarea de denumire se va concretiza ca propunere, vom avea lua implicaţiile la momentul respectiv”, a declarat Oana Buzatu, purtătorul de cuvânt a Primăriei municipiului Cluj-Napoca.

„Schimbi eticheta, nu faci nimic”

„Putem considera sub două aspecte. Prima chestiune, dacă noi chiar vrem treaba asta, este că putem schimba denumirea oraşului făcând o redenumire rapidă. Trebuie sa facem mult mai mult pentru oraşul nostru dacă vrem sa devenim capitala culturala europeană. Eu nu cred că are importanţa numele unui oraş atâta de mult cât atmosfera care se generează prin atmosfera. Nu se pune problema numelui, pentru că acesta  dat de oamenii cetăţii. Denumirea ne arată şi sorgintea noastră romană, o chestiune care ne leagă mai mult de Europa şi nu are sens sa ne schimbăm denumirea. Dacă există denumirea toate drumurile duc la Roma. Să lăsăm viitorul să vorbească despre nume. Datoria noastră este să ne asumăm sarcinile nu să ne schimbăm numele. Schimbi eticheta, nu faci nimic”, explică Radu Munteanu, rectorul Universităţii Tehnice Cluj-Napoca(UTCN).
Tiberiu Hrihorciuc

1 COMENTARIU

  1. ce vestigi romane ..? in toata europa gasesti!! ne mandrim ca am fost cuceriti de romani, si am stat capra ? dar uitam de oras! cine a construit bisericile , dar centrul vechi a clujului? muzeele? cele mai vechi scoli din oras? statuile cele mai vechi din Cluj? pentru toti navetisti adusi in acest oras de ceausecu numele va fii napoc, dar pt cine stie istorie si este Clujea get beget numele va ramane CLUJ-KOLOZSVAR-KLAUSENBURG !..sovinismul nu va tine loc de foame,cultura.,si istorie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.