Directorul unei societăți de colectare de fier din Cluj-Napoca susține că este victima incapacității funcționarilor din cadrul Agenției Regionale pentru Protecția Mediului (ARPM), deoarece instituția nu i-a eliberat în timp util autorizația de mediu. Clujeanul a fost amendat din cauza lipsei autorizației respective cu 80.000 de lei.
Teodor Morar, directorul SC Fiercolect Impex SRL, s-a luptat câțiva ani de zile cu modificările legislative care i-au afectat activitatea firmei. Clujeanul a cerut, depunând documentația necesară, o prelungire a autorizației de mediu, în ianuarie 2005, bazându-se pe drepturile sale legale. După ce a fost amânat de mai multe ori, i s-a spus că i se va rezolva problema. Afaceristul nu a primit prelungirea decât după mai multe luni de întârziere. Fără această autorizație, Teodor Morar a fost nevoit să funcționeze ilegal, în toată această perioadă. La un control al Gărzii Financiare din 6 mai 2005, s-a descoperit că, într-adevăr, funcționase ilegal, fără autorizația de colecționare vizată, astfel încât acesta a fost sancționat cu 80.000 de lei și i-au fost blocate conturile.
Dosarul a ajuns și pe masa Curții Europene a Drepturilor Omului
Pentru că instanțele din țară nu au fost de partea clujeanului, după ani și ani de procese, clujeanul s-a hotărât să meargă mai departe încercându-și norocul și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), cu speranța că, ”Curtea de la Strasbourg” îi va face dreptate.
Astfel, SC Fiercolect Impex SRL, reprezentat de avocatul Radu Chiriță, arată Curții faptul că în urma omisiunii statului de a reglementa firesc, problema autorizațiilor de mediu, societatea a fost în imposibilitatea de a obține autorizația de colectare a deșeurilor din fier, continuându-și astfel activitatea chiar și în acele condiții, ulterior fiind sancționați cu o amendă.
”Considerăm că societatea noastră a fost victima unei violări a art. 1 din Protocolul nr.1 la Convenție, atât în urma faptului că, din culpa statului, am fost lipsiți de autorizația de colectare a deșeurilor din fier vechi, cât și a confiscării sumei de bani reprezentând valoarea fierului colectat în perioada în care am funcționat fără a avea autorizația”, motivează Radu Chiriță.
Schimbarea legislației i-a pus bețe-n roate clujeanului
În continuare, avocatul Radu Chiriță arată Curții că lipsa autorizației se datorează culpei statului și totodată arată că autoritățile au încălcat legislația:
”Măsura este lipsită de proporționalitate, întrucât faptul că am ajuns să ne desfășurăm activitatea în lipsa autorizației se datorează culpei statului, societatea noastră fiind lipsită de orice culpă în acest sens.
Societatea noastră a deținut o astfel de autorizație valabilă până la sfârșitul lunii martie. Ea era condiționată de existența unei autorizații de mediu, pe care o dețineam și care urma să expire la finele lunii ianuarie 2005. Tocmai de aceea, ne-am adresat organelor în drept la 4 ianuarie 2005 pentru a solicita prelungirea acestei autorizații, însă inițial documentația noastră nu a fost primită din cauza lipsei normelor metodologice de punere în aplicare a ordinului ministerului nr. 876/2004, emis la 20 decembrie 2004.
Prin deciziile judecătorești litigioase, statul român ne-a reproșat că nu am depus actele cu 45 de zile înainte de data expirării autorizației. Or, în condițiile în care termenul de 45 e zile a fost introdus prin lege abia la 11 ianuarie 2006, odată cu normele metodologice la ordinul Ministerului Mediului, nu ni se poate reproșa faptul că am cerut autorizația de mediu abia la 4 ianuarie, dat fiind că cele 45 de zile expirau înainte de publicarea ordinului ministerului.
Nouă nu ni s-a permis să depunem documentația completă la 4 ianuarie, ci doar o simplă cerere, din cauza lipsei normelor metodologice de punere în aplicare a ordinului. Or, în aceste condiții, faptul că am depus documentația completă la data de 27 ianuarie 2005 nu ne este imputabil. În acest context, trebuie subliniat faptul că autoritățile au încălcat legislația aplicabilă, întrucât ele au acceptat să primească cererea noastră din 4 ianuarie 2005 la insistențele administratorului societății noastre, care a dorit să aibă cererea înregistrată tocmai pentru a proba depunerea sa în timp util. Faptul că printr-un compromis, ni s-a acceptat depunerea acelei cereri, ce nu putea să producă nici un efect juridic în lipsa documentației complementare, demonstrează insistența cu care am încercat să depunem toate eforturile și să luăm toate măsurile pentru a respecta legislația în vigoare”.
Reproșuri peste reproșuri
De asemenea, domnului Teodor Morar i s-a reproșat și faptul că a solicitat eliberarea unei noi autorizații și nu prelungirea celei existente, în condițiile în care formularul de cerere este unul singur.
”Acest fapt este, de altfel, ilogic. Cât timp prelungirea autorizației se acordă de drept, în măsura în care situația care a condus la eliberarea autorizației nu s-a modificat, nu are niciun sens ca solicitantul să ceară eliberarea unei noi autorizații atunci când posedă deja una ce urmează să expire. Sarcina autorităților este să verifice faptul că situația de fapt nu a suferit modificări și să dispună prelungirea automată a perioadei valabilitate a autorizației. Acest fapt ne-a fost refuzat în mod nejustificat, iar instanțele sesizate au omis să se pronunțe asupra acestor aspecte.
În realitate, instanțele s-au pronunțat însă motivarea lor este prea departe de realitate pentru a fi admisă ca valabilă. Astfel, instanța de fond a menționat că noi am cerut respingerea cererii de autorizare (???), iar instanța de recurs a ignorat să se pronunțe asupra faptului că nu se poate cere, birocratic vorbind, o nouă autorizație sau o prelungire a celei existente, cât timp actele necesare sunt identice.
Curtea de Apel ne-a reproșat faptul că am continuat activitatea, afirmând că ar fi trebuit să o suspendăm și, ulterior, să solicităm despăgubiri pentru refuzul de a elibera autorizația la timp. Or, în acest condiții, ne întrebăm de ce nu ni s-a permis să o continuăm, dacă s-a admis implicit că responsabilitatea pentru situația creată aparține statului”, mai arată avocatul.
Confiscarea banilor, o pedeapsă prea dură
Decizia autorităților de a confisca suma de bani reprezentând valoarea fierului vechi colectat în perioada lipsei autorității de colectare este considerată de către clujean prea dură, ”având un caracter punitiv și nu un caracter reparator al vreunui prejudiciu”.
”Sancțiunea pe care am suportat-o este lipsită de disproporționalitate. Suma a cărei confiscare s-a dispus este foarte mare și a provocat o tulburare semnificativă a activității societății noastre, care a avut conturile blocate timp de câteva luni până la plata acelei sume. Este nejustificat ca o societate cu o activitate veche în acest domeniu, apreciată de către autoritățile statului să plătească o sumă mare culpa autorităților administrative.”
Clujeanul se simte neîndreptățit și de către CEDO
În ciuda acestor demersuri și încercări de a demonstra că a fost neîndreptățit de către instituțiile statului, nici CEDO nu a fost de partea clujeanului, pierzând și în fața Curții în decembrie 2016. Teodor Morar este dezamăgit și convins că nu poți câștiga în fața instituțiilor statului.
”Toată lumea zice că am lucrat fără autorizație, dar nimeni nu zice că statul m-a pus în situația asta. Eu am vrut să lucrez legal și am făcut toate demersurile necesare. Practic, sunt dezamăgit de modul în care s-a judecat cauza, am fost discriminat. Statul a încălcat legea și trebuie să răspundă la fel. Șansele sunt foarte mici de a câștiga un proces cu statul. E o batjocură!”, ne povestește dezamăgit, Teodor Morar.
