Ábrahám Wald s-a născut pe 31 octombrie 1902, la Cluj, într-o familie de evrei ortodocși. Casa lor se afla în zona Pieței Mihai Viteazul (atunci Széchenyi), pe locul blocului Republica.

Mama lui, Dina, provenea din cunoscuta familie a rabinilor Glasner, iar tatăl său Menyhért a fost comerciant și producător de pască. În primii ani a fost trimis la școala elementară a comunității, apoi a activat ca elev extern al Colegiului Piarist, ceea ce însemna că se pregătea în particular, dar susținea examenele la acest liceu. Decizia era firească, deoarece în acea perioadă se făceau cursuri și sâmbăta, iar frecventarea școlii în această zi era inacceptabilă pentru comunitatea conservatoare din care făcea parte. Studiile universitare le-a făcut tot în orașul natal, unul dintre biografii săi, profesorul Zoltán Kása descoperind în Anuarul Universității Regele Ferdinand I din anul 1927/28 lista licențiaților, Wald fiind al treilea, în cadrul Facultății de Matematică. În 1926 se înscrie și la Școala Politehnică din Viena, dar renunță în scurt timp pentru a aprofunda matematica, iar în 1931, își dă doctoratul cu profesorul Karl Menger cu o lucrare de geometrie.

Deși în Austria se integrase excelent, iar rezultatele sale în cercetare erau deosebite, legile împotriva evreilor au făcut ca tânărul Ábrahám să fie marginalizat, iar după anexarea Austriei de către Germania nazistă, a fost tot mai evident că trebuie să plece din Europa. Wald a plecat astfel în America, unde la scurt timp a primit o bursă de cercetare Carnegie, la Universitatea Columbia din New York. Aici, apropierea lui de statistică și economie i-a adus o largă recunoaștere. Munca lui Wald a fost prodigioasă, trasând ideea echilibrului în economie și chestionând despre modalitatea de a găsi și menține stabilitatea piețelor. O mare contribuție în statistică, îi poartă numele, testul Wald fiind una dintre cele trei abordări clasice ale testării ipotezei.

Notorietatea sa este însă legată de povestea avioanelor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când inclus în Grupul de Cercetări Statistice, în care cei mai eminenți matematicieni americani trebuiau să găsească răspuns la numeroasele probleme ale armatei, care acționa pe diversele câmpuri de luptă, Wald s-a remarcat printr-o abordare neașteptată. Întoarcerea avioanelor avariate, solicita cercetări de analiză secvențială și analiză a eșantioanelor. Cei mai mulți piloți și specialiști în aviație, înclinau să spună că avioanele trebuiau blindate chiar în zonele pe care se vedeau avariile. Wald a avut o idee contraintuitivă: avioanele trebuiau întărite tocmai în părțile în care nu existau urme de gloanțe, căci laturile cele mai rezistente par a fi tocmai cele cu urme de muniție, alte avioane care s-au prăbușit, fiind cu siguranță lovite în puncte mult mai vulnerabile. Blindarea suplimentară s-a făcut dând curs teoriei lui Wald și astfel multe vieți omenești și avioane au fost salvate. S-a observat că multe avioane se întorceau ciuruite asemeni unui cașcaval, dar se întorceau totuși, datorită blindajului pus acolo unde trebuia. Metoda lui Wald este și azi aplicată în aviația militară americană. Chiar dacă războiul a fost câștigat pe front, există un mare merit și al celor din spatele liniilor care au sprijinit armata cu forța minții.

În plan personal, Ábrahám Wald a suferit enorm, părinții și patru, din cei cinci frați ai săi, găsindu-și moartea în lagărele naziste, iar el, ca o ironie a murit la doar 48 de ani într-un accident de avion.

Sursa: Ziua de Cluj

Citește și: 30 mai, ziua de naștere a Doinei Cornea

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here