Clujeni, săturaţi să trăiască în ilegalitate: ”Se tot muşamalizează situaţia intenţionat de peste 10 ani”

Doi investitori imobiliari, Liviu Macavei şi Teodor Hozan au ridicat între anii 2005 şi 2006 un bloc pe strada Mircea Eliade nr. 46G. După finalizare, blocul avea conform proiectului, demisol, parter şi trei etaje, însă ulterior a apărut şi o mansardă fără autorizaţie de construcţie. Un locatar a semnalat Primăriei municipiului Cluj-Napoca că în continuare se muşamalizează această situaţie, iar personajele care au ridicat construcţia îşi bat joc de proprietari de mai bine de zece ani.

Încă de la sfârşitul anului 2006, clujeanul Răzvan Mihăilescu a semnalat faptul că numiţii Macavei şi Hozan au început construcţia unei mansarde pe blocul situat pe strada Mircea Eliade, neavând autorizaţie de construcţie şi neavând aprobarea proprietarilor pentru a face acest lucru. După mai bine de zece ani, Răzvan Mihăilescu revine cu o altă reclamaţie către primări în care prezintă faptul că situaţia nu s-a schimbat din 2006 şi promisiunile au rămas doar pe hârtie.

”Semnalez din 2009 la primărie pentru luarea de măsuri a unei construcţii tip etaj – mansardă pe imobil de la adresa strada Mircea Eliade nr. 46G fără autorizaţii de construcţie De atâţia ani s-a promis pe hârtie că se aduce construcţia la nivelul legal, dar nimic, nu s-a dat nici măcar o amendă, anii au trecut, personajele care au construit ilegal pe proprietatea altora fac lunar bani şi bagă în buzunar 2.000 euro/lună din chirii încasate, nu plătesc impozite la primărie, nu plătesc impozite la finanţe pe venit, de demolat nu se vrea, de evacuat nu se bagă nimeni, proprietarii sunt batjocoriţi şi sfidaţi de autorităţi dacă au tupeu să ceară să se ia măsuri. Stăm ca fraierii şi plătim impozite ca alţii să facă bani pe proprietatea noastră din chirii şi alte afacerii penale. Se tot muşamalizează situaţia intenţionat de peste 10 ani şi ăia care o fac nu o fac gratis, nici măcar o supraimpozitare care am înţeles că e legală în cazul construcţiilor fără autorizaţie. Oare asta nu o fi complicitate la evaziune fiscală? Tot trâmbiţaţi pe la radio că legea trebuie aplicată tuturor! Cum la indivizii ăştia cu construcţia urmăriţi de ANAF li se permite să-şi bată joc de proprietari şi să facă evaziune într-o veselie? Chiar trăim în două ţări paralele ?”, le transmite reprezentanţilor primăriei, Răzvan Mihăilescu.

Cazul a ajuns în instanţă

Într-o şedinţă a Comisiei de urbanism din anul 2007, unul dintre investitori, Teodor Hozan a cerut aprobarea documentaţiei pentru “amenajare mansardă în podul clădirii existente D+P+3E, str. Mircea Eliade”, însă comisia a dat aviz negativ. Din 2007 există un proces-verbal de contravenţie pentru respectiva mansardă în valoare de 2.000 de lei, prin care primăria a cerut intrarea în legalitate prin demolare sau autorizare.

Faptul că mansarda a fost construită fără autorizaţie este dovedit chiar de acţiunea judecătorească depusă de soţii Liviu şi Alina Macavei în februarie 2007, cu mult înainte de a solicita avizul Comisiei de urbanism. În acţiunea lor, ei au cerut instanţei “să constataţi că subsemnaţii am edificat peste terasa blocului de locuinţe situat în Cluj-Napoca, strada Mircea Eliade, o construcţie de tip mansardă cu 9 apartamente”.

În 2010, Liviu şi Alina Macavei le-au intentat proces celor 42 de familii din bloc pentru a accepta redistribuirea cotelor de proprietate asupra spaţiilor comune fără a primi despăgubiri. În cadrul procesului, reclamanţii au mai cerut instanţei să constate edificarea mansardei, să dispună înscrierea în cartea funciară a celor nouă apartamente noi şi sistarea stării de indiviziune a acestora.

Răzvan Mihăilescu, proprietar al unui apartament din clădirea iniţială este şi pârât în proces. El a afirmat în 2010 că nu este de acord cu intabularea mansardei, deoarece nu a fost de acord nici cu construcţia ei. Pe lângă acest lucru, clujeanul a semnalat că pe parcursul lucrărilor, mulţi dintre proprietari au fost afectaţi de lucrări, prin crăpături şi fisuri în zidurile blocului şi în tencuielile locuinţelor.

Proprietarii din partea iniţială de bloc au cerut despăgubiri în cazul redistribuirii cotelor de proprietate asupra spaţiilor comune. Fără ca aceştia să fie informaţi, locuinţele de la mansardă au fost vândute şi locuiesc oameni în ele. Procesul s-a încheiat prin respingerea acţiunii soţilor Macavei, dar şi a pretenţiilor reconvenţionale ale proprietarilor chemaţi în judecată.

Investitorii au avut probleme şi la un alt bloc

Nu e prima abatere de la lege pentru Liviu şi Alina Macavei. Aceştia sunt beneficiarii unei investiţii pe strada Paris nr. 37 unde s-a creat o situaţie ciudată de urbanism. Soţii Macavei au primit o autorizaţie de construcţie în august 2015 pentru ”Demolare parţială, extindere şi supraetajare imobil existent”. În realitate, s-a construit un imobil în totalitate nou.

Au venit şi explicaţiile din partea Alinei Macavei care a declarat pentru clujust.ro că într-adevăr se construieşte un imobil în totalitate nou, dar că partea imobilului vechi trebuia să rămână a fost demolată la cererea primăriei din cauza noului Plan Urbanistic General (PUG).

Şi arhitectul de la SQM Arhitecture, Ferenz Bakos, cel care a realizat proiectul a dat vina pentru situaţie pe perioada de tranziţie între regulamentul de urbanism vechi şi cel nou din Cluj-Napoca.

”Acolo a fost o situaţie ciudată de la Primărie. Noi am obţinut certificat de urbanism în 2014 pe vechiul PUG. Am cerut extindere si supraetajare. Este chiar mai complicat decât o autorizaţie pentru construcţie nouă, căci se trece prin Inspectoratul de Stat în Construcţii. Au urmat demersurile pentru autorizare, iar între timp a apărut noul PUG. Atunci, s-a spus că pentru certificatele de urbanism emise anterior se dau autorizaţii pe vechiul PUG. Când am ajuns la primărie pentru autorizare, era o servitute trecută în noul regulament prin care toate construcţiilor noi de pe strada Paris trebuiau retrase pentru extinderea străzii, cam cu un metru şi jumătate. Exact partea din imobil pe care trebuia să o păstrăm trebuia demolată. Faţada dinspre stradă şi două camere.

A trebuit să demolăm tot ce era dinspre stradă. Pe certificat nu era menţionat asta, dar când au verificat ne-au obligat să ne retragem. Ceea ce este importante e că noul imobil nu depăşeşte indicii din regulamentul nou. E un parter plus 3 etaje cu retrageri succesive. Urmând paşii normali de autorizare, ne-am blocat când documentaţia era depusă complet. A fost o înţelegere reciprocă ca să nu se reia tot procesul. Practic e o construcţie nouă, cu acordul primăriei. Când la ultima semnătură îţi atrage atenţia că trebuie retrasă clădirea, e neplăcut şi pentru investitor. Va trebui să facem o reautorizare cumva să nu apară probleme”, a relatat pentru clujust.ro arhitectul.