În mod normal, de pe malul stâng al Someșului Mic (plaja Grigorescu) ar fi trebuit încheiate la finele acestei luni. Dar acest lucru nu se va întâmpla acum, ci undeva, într-o dată nestabilită până acum, în a doua jumătate a anului 2023. Însă, problemele mari din cadrul proiectului ”Remodelarea malurilor Someşului în Municipiul Cluj-Napoca, zona 1 – Lunca Someşului Mic” constau în faptul că, în mod flagrant, nu este respectat proiectul cu care administrația locală a atras finanțarea europeană. Astfel că, sunt mari șansele, ca cererile de rambursare a fondurilor să fie refuzate, iar o parte din sume să fie plătite din bugetul local, adică din banii clujenilor. Iar societatea civilă își exprimă constant nemulțumirea despre modalitatea în care este executată această lucrare cu mult beton și dale de piatră în detrimentul spațiului verde.
Asociația clujeană ”Someșul nostru” a atras atenția asupra faptului că proiectul cu care s-a atribuit licitația de execuție a lucrărilor din cadrul ”Remodelarea malurilor Someşului în Municipiul Cluj-Napoca, zona 1 – Lunca Someşului Mic” nu este respectat. În baza acestui proiect (Rethinking Someș) realizat în 2017 și făcut de firma spaniolă Studio
PRACTICA Sociedad Civil, Primăria Cluj Napoca a accesat bani europeni prin Programul Operațional Regional 2014-2020.
”Primarul Emil Boc a semnat contractul pentru execuția lucrărilor din cadrul obiectivului de investiții „Revitalizarea culoarului de mobilitate nemotorizată aferent Someșului. Modernizarea și extinderea infrastructurii pietonale și ciclistice pe malurile râului – zona I Lunca Someșului Mic”. Proiectul este finanțat din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional 2014-2020.
Modernizarea malurilor Someșului reprezintă unul dintre cele mai ample proiecte de revitalizare urbană derulate de Primăria municipiului Cluj-Napoca și are la bază conceptul „reîntoarcerea orașului cu fața la râu”. Prin proiect se urmărește transformarea zonelor adiacente râului în spații publice de calitate, astfel încât Someșul să devină un punct central în viața orașului. Realizat de către firma spaniolă Practica, proiectul a câștigat concursul internațional de soluții organizat de Primăria municipiului Cluj-Napoca în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România. Împreună cu revitalizarea platoului Sălii Sporturilor „Horia Demian” și reabilitarea zonei Parcului Feroviarilor, acest proiect contribuie la crearea unui culoar de mobilitate de-a lungul malurilor Someșului. Câştigătorul licitației este Asocierea ACI Cluj (lider) – SOCOT SA – Simacek Facility Services. Valoarea lucrărilor este de 95.686.035,58 lei (fără TVA), iar durata de execuţie este de 19 luni”, arată un comunicat al primăriei clujene din septembrie 2021.
Însă, după semnarea contractului de execuție au început să fie semnate ”dispozițiile de șantier” în baza cărora proiectul de „reîntoarcere a orașului cu fața la râu” s-a scufundat în betoane, dale de piatră și maluri care nu au niciun fir de iarbă.
Până la sfârșitul anului 2022 au fost emise 36 de dispoziții de șantier.
Eșecul modernizării malurilor Someșului
Reprezentanții asociației ”Someșul nostru” arată modalitatea grotescă în care proiectul de modernizare al malurilor Someșului a fost deturnat dintr-un spațiu verde într-o zonă gri, a betoanelor.
”Vedeți două imagini din același unghi. Una este cu propunerea câștigătoare de Parc al Feroviarilor la râu, parc care nu se putea realiza fără ca societatea civilă locală să tragă aproape un deceniu de autoritățile locale cu manifestații, reclamații, apeluri etc. (…) A doua imagine este cu șantierul în care este evident că viziunea inițială de conectare cu apa se modifică major. Din nou, de ce se întâmplă acest lucru? Pentru că asistăm la un eșec inter-instituțional. Primăria, OAR, Apele Române etc. nu se consultă reciproc, nu pregătesc dinainte tema de concurs și o jurizare comună. Apele Române ulterior, din motive neîntemeiate, credem noi, refuză spargerea zidului, iar Primăria nu știe cum să negocieze cu Apele Române, oricum necooptate de la bun început în demersul de amenajare. Astfel de eșecuri puteau fi evitate cu un organism deliberativ, dar formalizat, propus de mediul asociativ local, adică crearea unui Consiliu al Apei, integrat legislativ instituției Apelor Române, ca subcomitet de bazin”, arată reprezentanții asociației.
Pe lângă această problemă, legată de nerespectarea proiectului, cererile de rambursare a fondurilor europene ar putea întâmpina probleme.
”Dacă sunt eligibile, un proiect poate suferi modificări. Problema este că dacă tu faci modificări și nu sunt justificate, finanțatorul nu le plătește, dar nu te va opri să modifici lucrarea.”, explică un specialist în accesarea de fonduri europene.
Aceste probleme vin în contextul în care, oricum, prețul lucrărilor din cadrul acestui proiect a fost majorat în septembrie 2022, adică la un an de la semnarea contractului inițial.
Majorările au fost aprobate de consilierii locali printr-un proiect de hotărâre privind actualizarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiții „Revitalizarea culoarului de mobilitate nemotorizată aferent Someșului, modernizarea și extinderea infrastructurii pietonale și ciclistice pe malurile râului, zona 1 – Lunca Someșului Mic”, Practic, pe seama unor lucrări suplimentare și a creșterii prețurilor la materialele de construcții, investiția se ridică de la 123.6 milioane lei la 151,9 milioane lei (cu TVA).
Obiectivul de investiții se întinde pe o suprafață de aproximativ 146.500 mp și cuprinde malurile intravilane ale Someșului în zona străzilor Paul Ioan, 1 Decembrie 1918, Plopilor, Gavril Muzicescu, Sigismund Toduță, Splaiul Independenței, Mamaia, Dragalina, precum și în zona adiacentă parcurilor Rozelor și Iuliu Hațieganu.
Lucrările sunt făcute de asocierea ACI Cluj (lider) – SOCOT SA – Simacek Facility Services.
Ce prevedea proiectul
În proiectul adjudecat de asocierea de firme se prevede crearea unei ample zone de tip shared-space prin extinderea și modernizarea rețelei de alei pietonale și velo precum și a spațiilor publice aferente:
– realizarea unui pod pietonal în zona Parcul Rozelor – Grigorescu;
– creșterea suprafeței de zone verzi;
– plantări arbori;
– dotări de agrement;
– locuri de joacă pentru copii;
– mobilier urban modern;
– iluminat public inteligent;
– rețele Wi-Fi;
– stații de încărcare biciclete, trotinete, autovehicule electrice și hibrid.
O adevarata bataie de joc, este vorba de niste bani, totusi indiferent ca vin de la UE, nu este permis sa fie cheltuiti in asemena fel de batjocora.
Da Boc a vrut betoane si placi de la Videanu si Aschilean, ce mai comentati voi, nu mai vrea iarba verde , nu mai vrea sa coseasca, vrea bani si spaga de la amicii citati mai inainte.